Întrebarea este greșit pusă și trebuie să clarificăm: care dintre vaccinuri? Avem deci mai multe vaccinuri, unele de stil vechi și altele de stil nou, de tip ARN. Ce trebuie să știm este că orice medicament nou, nu este sigur. Doar medicamentele care sunt folosite ani lungi pot fi clasificate sigure și chiar și acelea sunt mereu sub semnul întrebării. Foarte puține medicamente sunt sigure și pot fi folosite fără grijă. Marea majoritate a medicamentelor sunt studiate în permanență și se observă – din întâmplare sau în urma experienței – mereu și mereu noi efecte și eventuale interacțiuni cu alte medicamente. De exemplu, știm că recent paracetamolul nu mai este recomandat. Iată un exemplu de știre despre paracetamol:

Study shows link between selenium-deficient diet and paracetamol toxicity

Sursa

Oricare doctor care vă spune: „medicamentul cutare sau vaccinul cutare este sigur” este un medic mincinos sau slab pregătit și trebuie să punem sub semnul întrebării orice spune. Mai precis, acel medic care emite opinii ferme și solide nu are o atitudine științifică și este probabil un megaloman care crede că știe totul.

Practic – deși nu se spune – cei care fac vaccinul acum vor fi cobai, deoarece testările nu s-au făcut, din motivele bine știute – dorința de a scoate vaccinul cât mai repede. S-a acceptat deci această situație, dar nu se spune adevărul deoarece se consideră că riscul bolii Covid este mai mare decât riscul unor efecte pe ici pe colo și oricum, învățăm din mers … Prin urmare, deoarece prostimea nu realizează că „vaccinul este o minune a științei” deși nu a fost produs conform științei dinainte de Covid cu mai mult pe baza „științei pandemice”, e considerat că riscurile sunt secundare.

Din start țin să spun că tehnic – dacă folosim termenii în sensul lor normal, ca la carte, înainte de venirea Covid și de sucirea minților și aburirea creierelor, vaccinurile de stil nou nu prea sunt vaccinuri. Mai degrabă sunt seruri de modificare genetică.

Apoi, chiar dacă discutăm despre vaccinurile clasice (le zicem clasice, ca să diferențiem de noile vaccinuri – seruri de modificare genetică), dezvoltarea în viteza warp-speed nu permite ca aceste vaccinuri să fie catalogate sigure.

Unii doctori entuziaști promotori ai vaccinului justifică siguranța dezvoltării pe repede-înainte a vaccinului clasic pe motiv că „era urgență” și că „statele au băgat bani”. Acești doctori însă oare nu sunt la curent ca protocoalele de dezvoltare ale oricărui medicament impun o perioadă de timp de așteptare și urmărire a efectelor, indiferent de câți bani ar avea sau nu compania care dezvoltă vaccinul? Nu banii contează, nici urgența ci timpul: e necesar să treacă timpul pentru a verifica 2 lucruri: 1) vaccinul funcționează – ori asta doar în timp se poate vedea 2) vaccinul nu produce efecte secundare nasoale – și asta doar așteptând să treacă timpul putem vedea.

Una peste alta, să zicem totuși că în cazul noului vaccin, riscurile sunt mai mici. Dar totuși de la riscuri mici până la „mai sigur ca altele” – cum este prezentat vaccinul, este cale lungă.

Cât despre modificarea codului genetic – asta este într-adevăr ceva nou și a spune că e total sigur este curată nebunie. E nevoie oare să amintesc de oaia Dolly?

Se spune că „tehnologia ARN” nu este nouă și că acum a fost doar pusă în aplicare. Într-adevăr, CRISPR are ceva ani de când a fost descoperit, dar problema nu e tehnologia de modificare genetică ci de incertitudinea efectelor pe termen lung ale acestor modificări. Am discutat cu un doctor neurolog care urmărește de ceva timp vaccinurile care targetează bolile neorologice cu cauză genetică certă și a folosit formula „cutia pandorei” legat de acest vaccin. Totodată s-a mirat că pentru boli grave care ar necesita o soluție cât mai rapidă, vaccinurile nu sunt încă aprobate, pentru Covid s-a putut, deși este o boală cu rata de supraviețuire de 99.95%.

Una peste alta, temerea mea nu e legată nici de efectele secundare, nici de modificarea genetică, cât de nașterea vaccinării periodice. Urmăriți prin această prismă, ca și cum ați știi dinainte, toate știrile și veți vedea câte se leagă.

Vedem în paralel la unele televiziuni cum unii doctori îndeamnă oamenii ca să se vaccineze, ca să scăpăm de măști și tot azi îl vedem pe sluga chinezilor de la OMS cum ne avertizează că pandemia asta abia e prima și că trebuie să ne pregătim de ce e mai rău. Vedem deci că suntem pregătiți: ba o tulpină nouă, ba că efectul de turmă nu mai contează și doar ne-au mințit că așa era bine, etc. pas cu pas suntem pregătiți mental pentru necesitatea unor vaccinuri … periodice. De altfel, deja se măcăne peste tot că cercetătorii ne-au asigurat că pot fabrica un nou vaccin în 2 săptămâni dacă se schimbă tulpina prea mult.

Iată deci că vaccinul nu mai este salvator deja, și-a pierdut statutul de „botez” mântuitor ci va fi oferit credincioșilor noii religii pandemiste ca – Doamne-iartă-mă! – o nouă împărtășanie cu vaccinul minune (minune care însă ține până la o nouă tulpină).

De altfel, pentru a observa caracterul religios al încrederii și prozelitismului pentru vaccin, nu trebuie să ne încordâm prea mult. Vedem „credincioși” în vaccin care sunt foarte emoționați după ce îl fac și chiar sunt în stare de extaz. Vedem profeții noului vaccin cum ne asigură că dacă ne convertim toți, vom fi mântuiți. Vedem și „arca lui Noe” – camionul refrigerator cu vaccinul salvator care a fost adus în țară cu mare venerație. Ca și în orice religie, și în cazul vaccinului, adevărul ne este relevat – nu trebuie să îl cercetăm ci să îl primim ca atare. Trebuie doar să avem încredere în preoții vaccinării și ne vom mântui. Întrebările, trebuiesc puse doar pentru a aprofunda „credința”, doar pentru a ne elimina temerile, în niciun caz nu putem să fim atei și să nu credem în vaccin – caz în care vom fi anatemizați. Toleranța preoților noii religii este însă mare. Ei au răbdare ca noi să ne pocăim și deocamdată tolerează … ezitările. Va veni însă vremea inchiziției când toți necredincioșii în vaccin vor fi arși pe rug.

Privit deci prin prisma fenomenologiei religioase a raportării la noul vaccin, întrebarea legată de siguranța vaccinului este în cele din urmă legată de credința în noua religie a pandemiei și în preoții acesteia.