Din start, răspunsul e ca biserica cu ale ei și doctorii cu ale lor. Este logic și simplu și aceasta ar fi soluția simplă. Dacă am avea păstori simpli și doctori simpli, însă la noi se întâmplă câte mai vrute și nevrute.

De vreme ce prelații nu sunt experți în sănătatea publică și nici în genetică și chiar de-ar fi, nu e datoria lor, este evident că nu se pot pronunța și nu pot nici recomanda nici nerecomanda vaccinul.

Pro

Pe direcția pro, am avea argumentul „să ascultăm de doctori”, că așa învățăm din Sfânta Scriptură. „Și doctorului dă-i loc că și pe el l-a făcut Domnul și să nu se depărteze de la tine, că și de el ai trebuință” citim la Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah 38,12. Problema e însă de care doctori ascultăm, pentru că unii recomandă și avortul. Deci una e să ascultăm de doctori – cum ne învață Biblia – și alta e să găsim doctori vrednici de ascultare, doctori care fac bine și care nu fac rău. Ori dacă în spatele vaccinului se află doctori nebuni care vor să modifice ADN-ul uman, având ca pretext, acest virus care poate alți doctori nebuni l-au produs în laboratoare, e normal să ascultăm de doctori? Nu ar fi deloc suspect și deplasat să nu ascultăm de doctorii în ziua de astăzi când mulți s-au pus în locul lui Dumnezeu și consideră că unele femei trebuie să facă mai puțini copii deoarece nu mai e loc de noi toți pe pământ.

Tot pe directia pro am avea pe cei care – dintr-o naivitate inexplicabilă – consideră că boala a fost o întâmplare și știința ne va salva de ea. Cam cum e cu o măsea – ne doare și apoi mergem la dentist care ne rezolvă, deci nu avem de ce să nu credem că și vaccinul e unul bun și nu există niciun risc.

Câtă vreme Cezarul ne promite că bisericile se vor redeschide și vom putea din nou face pelerinaje și proiecte europene, deoarece știința e de la Dumnezeu, trebuie să primim fără să ne mai punem semne de întrebare vaccinul ca să scăpăm o dată și să rezolvăm problema.

Contra

Pe direcția contra, avem teoria conspirațiilor care a prins rădăcini bune în rândul creștinilor: de vreme ce diavolul a răspândit atâta spaimă și durere în rândul oamenilor, este clar că acest virus este unul de natură demonică și e firesc că vaccinul nu va fi decât lucrătura acelorași duhuri. De altfel, nu trebuie să ai un IQ de 250 ca să realizezi că multe lucruri se leagă unele de altele dacă privim această criză ca o accelerare a marșului diabolic către un totalitarism tehnologic supra-statal în care identitatea umană – dar nu numai, inclusiv națională sau culturală – să fie eliminată și reformatată. Omul vechi care e femeie și bărbat trebuie resetat și transformat în om cu sex la alegere (dintre cele 13-30 sau 200 de noi genuri sexuale). Religia de asemenea, trebuie eliminată, mai ales dacă se opune noului și cere de exemplu interzicerea avorturilor.

Diavolul este în detalii

Am spus mereu cu privire la această boală că diavolul este în detalii. Vă rog să țineți minte acest apel la trezvie și veți găsi singuri noi și noi argumente. Am urmărit zilele trecute un documentar despre The Yorkshire Ripper – un criminal în serie din Anglia care a omorât între 1975 și 1980 13 femei și a rănit încă 9 în tentativele eșuate. Documentarul este disponibil pe Netflix dar este greu de urmărit din cauza bias-ului feminist: producătorii serialului doresc să pună eșecul poliției pe seama misoginismului, dar asta e altă discuție.

Povestea pe scurt este următoarea: un nebun omora femei seara pe stradă și poliția nu reușea să-l prindă. Avea ca teritoriu o zonă destul de mare. Indiciile erau infime și deși lucrau mii de polițai la caz, nu reușau nimic. Cazul a ajuns în presa și toată lumea vorbea despre el. Într-o perioada, criminalul trimitea scrisori poliției și chiar o înregistrare audio prin care îi tachina pe polițai. Poliția neștiind ce să mai facă, a ajuns până acolo să ceară ajutorul populației, popularizând înregistrarea audio, în speranța că cineva îi va recunoaște vocea. Printre alte măsuri, când s-a dovedit că țintele nu erau doar prostituate – cum părea după primele 3-4 crime – ci femei singure care ieșeau seara pe stradă și nu erau însoțite, poliția a instituit interdicție de călătorie după o anumită oră (23 dacă nu mă înșel) pentru femeile singure.

Anii ’80 erau anii „emancipării” pentru femeia britanică. O victimă chiar prezintă onest starea ei mentală: nu accepta să se simtă slabă, nu accepta să stea închisă în casă tocmai când femeile începuseră să prindă curaj și să se simtă … libere. Ei bine, unde vreau să ajung: când poliția a instituit această interdicție, au fost proteste masive ale femeilor și restricția nu a funcționat – evident că poliția nu putea controla toate străzile după ora 23 și să dea amenzi la femeile singure care nu respectau această interdicție. Deci vorbim de interdicție (curfew) nu recomandare care s-a dat încă după a 2-a sau a 3-a victimă. Cam similar cum a fost cu măștile la noi, mai întâi recomandare, apoi obligație. Dacă aceeași strare de libertate și curaj în fața autorității obtuze, s-ar fi manifestat astăzi, și dacă toți nu ar fi respectat recomandarea de a purta măști, poliția nu ar fi avut încotro și legea nu intra în funcțiune. Cam cum a fost de fapt cazul cu carantina, când nu toată lumea completa hârtii sau nu le completa cum trebuie și poliția deși dădea pe ici pe colo amenzi și deși presa pompa frica periodic anunțând miliardele de euro pe care le-a făcut statul din amenzi, după terminarea teatrului carantinei, amenzile au fost anulate, deoarece dacă se insista pe plata acestora, ar fi fost revoluție sau cel puțin desastru total – nu doar parțial – pentru partidele aflate la puteare.

Ce concluzie trebuie trasă din această poveste? Una ar fi aceea că din anii 80 până acum, dorința de libertate a britanicilor s-a erodat profund. De unde pe-atunci riscul era major – moartea – și sacrificiul cerut era infim – să nu umble noaptea aiurea singure femeile, acum situația este cu totul alta. Riscul infim de a muri de la virus (0.4% până la 55 de ani, 1.4% până la 65%, 4.6% până la 75%) pus în balanță cu toate celelalte (criză economică, despresie, spaimă, frici și bolile derivate din stres, însigurare, lipsa activității fizice, lipsa expunerii la soare etc) este evident că nu justifică nu doar închiderea parțială/totală și toată campania mediatică de fabricare și menținere a consensului actual dar cu atât mai mult nu justifică expunerea la riscurile unui vaccin.

Și totuși …

Mai există totuși o perspectivă pro-vaccin. Mântuitorul ne recomandă să fim vicleni ca șerpii. Adică să fugim când auzim zgomot ca să nu nimerim pe vreunul care să ne zdrobească capul. Adică, văzând nașterea și creșterea acestei mașinării infernale a dictaturii medicale care se prevede, ce sens mai are să ne opunem: să le facem hatârul și să luăm vaccinul, căci oricum noi creștinii trebuie să fim pregătiți pentru moarte oricând și dacă va fi să murim, Doamne-ajuta! – vom fi martiri iar dacă ne va crește o a 3-a ureche în caz că programarea ADN-ului e făcută greșit și în loc să elimine virusul, programarea prin ARN să lovească în altă parte, atunci vom primi orice probleme ca fiind de la Dumnezeu. Ce vină să aibă creștinii că ascultă de stăpânire? Noi să facem ce zice stăpânirea și ce se întâmplă să primim ca de la Dumnezeu.

Contextul

Contează foarte mult însă în ce context BOR e invitată (sau nu) să dea o recomandare. Una e să dea BOR recomandarea de vaccinare strânsă cu ușa de Cezar în contextul unui vaccinări obligatorii și alta e să se arunce BOR aiurea cu recomandările înainte ca vaccinarea să fie obligatorie și să fie pedepsită în caz că se opune.

Știu că poate nu avem prea mulți ierarhi străvăzători care să aibă darul profeției. Dar este logic și de bun simț că vaccinarea va fi obligatorie: planul este să înceapă facultativ – deoarece oricum nu ar face față să vaccineze acum sau inițial toată populația și apoi, pe măsură ce alte țări vor introduce această obligativitate și pe măsură ce populația va fi pregătită psihologic, va urma să ne aliniem și noi (la obligativitate). Abia atunci BOR va fi strânsă cu ușa.

Necunoscute

Fac mereu apel la discernământ (direct sau indirect) și la atenție la detalii, la context, la amănunte. Nu am pierdut deloc în vedere că noi nu știm ce se alfă în spatele ușilor închise și de ce un ierarh al BOR crede că Dumnezeu i-a luminat pe oameni ca să inventeze acest vaccin în timp ce altul, face apel ca populația să nu se vaccineze.

Chiar dacă nu știm, este însă clar: în capul campaniei de vaccinare avem un militar – semn că vaccinarea se va face cu tancurile dacă va fi nevoie. Nu aiurea, în această perioadă s-a făcut un sondaj ca să se vadă în ce instituții mai au românii încredere. Cifrele încrederii în Dumnezeu și tot-cam-pe-acolo în Biserică sunt zdrobitoare și este clar că succesul campaniei va depinde de raportarea bisericii.

Nu este deci deloc ilogic ca o instituție a statului cu încredere infimă din partea populației (Raed Arafat, de exemplu) să își îndeplinească scopurile, folosindu-se de ce pârghii de control și autoritate are asupra unei alte instituții cu autoritate mai mare (Biserica și Armata). Și din acest motiv au pus un militar în fruntea campaniei, nu pentru capacitățile sale organizatorice ci pentru „a da încredere”.

Întorcându-ne la diavolul din detalii, tocmai faptul că o mână de oameni ascunși – nu știm cine sunt, Arafat e un pion, dar decidenții sunt clar undeva departe, deoarece fenomenul discutat aici este unul global – decid că vaccinul este bun pentru populație și orice mijloc de impunere a acestuia trebuie folosit, ar trebui să dea de gândit. Ce se întâmplă în România este un pattern global: puteri ascunse, discrete, secrete, decid că vaccinarea trebuie făcută – indiferent de riscurile reale ale virusului, indiferent dacă deja se cam epuizează puterea acestuia, indiferent dacă Vitamina D distribuită la nivelul întregii populații ar fi înjumătățit numărul de cazuri cel puțin și ar fi scazut de 3 ori numărul de morți – , chiar dacă deja am atins un procent de aproximativ 50% al infectării populației. Urgent, rapid, vaccinul trebuie făcut, chiar dacă este realizat warp-speed și chiar dacă deja unele țări dau înapoi.

Are diavolul un plan?

În final doresc de asemenea să reamintesc o idee subliniată și în articole anterioare: diavolul nu are un plan, este oportunist, se folosește de orice pentru a face rău omului, încearcă să exploateze orice adiere de vânt în favoarea sa. Această neoboseală și perseverență a diavolului a fost descrisă în Biblie prin versetul „Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită” (Petru I, cap 5#8).

Inițial, când virusul a pornit în China (cu sau fără ajutorul său), diavolul a îndemnat țările să tărăgănească măsurile care trebuiau luate rapid pentru a opri virusul în China (cum s-a întâmplat anterior cu Sars v1). Pentru asta s-a folosit de minciuni, de propagandă și de prostia politicienilor. Multor politicieni le era teamă să închidă granițele deoarece votanții lor veneau din afară în țară, de exemplu, și închiderea granițelor – deși ar fi limitat drastic răspândirea virusului – i-ar fi afectat la vot. Alții, în rătăcirea lor, au pus virusul pe seama unor conspirații externe (ca în Iran) împotriva țării lor. Atât de importanți se credeau conducătorii Iranului încât prin Martie-Aprilie când Iranul era în primele țări lovite puternic, aceștia acuzau SUA că lansează propagandă în rândul iranienilor pentru a destabiliza regimul care se afla în alegeri în acea perioada și supraviețuise protestelor masive cu ceva timp în urmă.

Mai apoi diavolul, s-a folosit de puterea de portavoce a presei și a băgat frica în oameni prin prezentarea sumară și neconcordantă cu realitatea a evoluției infectării, a cazurilor și a morților în anumite țări. Pe lângă haosul și prostia politicienilor care au ajutat răspândirea (vezi carantinarea nordului Italiei care a dus la aglomerație pe toate mijloacele de transport și în magazine, ceea ce a ajutat și mai mult răspândirea virusului), diavolul a reușit să facă din taur balaur, prin felul de raportare a morților: din dorința de a sublinia pericolul acestui virus (dar și din varii multe alte motive), doctorii clasificau o moarte ca Covid, chiar pentru bolnavi de cancer terminal, care altă dată, dacă făceau gripă și mureau, nu erau trecuți la morți de gripă ci la morți de cancer.

O altă etapă de succes a diavolului a fost izolarea oamenilor. După introducerea spaimei, diavolul s-a bucurat să îi separe pe oameni, să taie fibra societății. Drumul spre iad e pavat cu intenții bune este probabil cea mai clară expresie care poate prezenta ceea ce doresc să spun: s-a bucurat diavolul că bunicii nu-și mai văd nepoții, s-a bucurat că copiii nu mai pot merge la școală să se joace împreună, s-a bucurat când oamenii erau speriați și goleau rafturile magazinelor, s-a bucurat când s-au închis parcuri, biserici, stadioane, teatre. S-a bucurat chiar și când oamenii nu mai mergeau la bar sau la restaurant, unde oricum tot el le-ar fi fost alături, dar răul are mereu un plan mai rău pentru om: cei care își înecau necazul în băutură, o puteau acum face singuri acasa, fără să aibă măcar pe altul lângă ei cu care să bea. S-a bucurat diavolul și când șocul economic a distrus viețile a milioane de oameni prin stresul provocat de perspectiva șomajului, a falimentuli finanțelor, a perspectivei imposibilității de a plăti ratele etc. Izolarea și însingurarea de bună voie (mai mult sau mai puțin) a oamenilor a fost doar oportunitatea pe care diavolul a folosit-o. Evident că nu toți s-au aliniat, nu toți au cedat sugestiei, însă cei mai mulți nu au avut încotro.

Acum că virusul e pe trecute, diavolul mai încearcă să fructifice timpul rămas (căci Dumnezeu va ridica și această cruce) prin ce mai poate: fie cu vaccinuri (și/sau medicamente) diabolice, fie împiedicând vaccinurile (și/sau medicamentele) binecuvântate de Dumnezeu să își îndeplinească rolul de vindecare. Aceasta pe plan medical. Dar, după cum am spus, diavolul fiind perseverent și neobosit, lucrează pe mai multe planuri simultan. Și pe plan politic, și economic, și financiar. De aceea auzim de „noul reset”, de aceea auzim de modificări legislative strigătoare la cer care în alte vremuri nu erau acceptate de populație (vezi introducerea în Germania a dreptului poliției de violare nejustificată a domiciliului sau vezi interdicția de a filma poliția în Franța).

Poate însă cel mai important mijloc de influență câștigat de diavol cu ocazia acestui virus este mașinăria de produs tulburare. Fie că vorbim de televiziuni, fie că vorim de presa pe internet, fie că vorbim de rețelele sociale care încă mai permit o exprimare liberă dacă folosim un limbaj codat, fabricarea fricii se face extrem de ușor și oamenii nu mai au capacitatea să reziste, căzând ușor pradă în capcana diavolului. Marea transformare care s-a reusit, este aceea de a induce o frica groaznică doar prin știrile propagate. Acum ni se pare firesc să credem că dacă se anunță la TV că virusul există, noi să credem, deși nu am văzut pe nimeni cu virusul pe lângă noi și nu am luat încă cunoștință de cum se manifestă acesta. Dar nu doar să credem în existența virusului anunțat la TV ni se pare firesc, ci primim – conștient sau nu, cu voie sau fără voie – și alte sugestii (cum că sunt șanse să murim și noi, așa cum mor aia pe la ATI).

Au fost vremuri când puterea de sugestie a știrilor era zero. Am mai povestit cum sora bunicii mele nu credea că există avioane care aruncă bombe din cer. Când bunica s-a refugiat la țară, lângă Craiova, în timpul bombardamentelor nemților (sau americanilor – asta nu mi-a spus) s-a întâmplat următorul fenomen. Bunica care venise de la oraș și care văzuse convoaie militare și poate chiar auzise tunuri, era foarte fricoasă. Și când a auzit avioanele trecând, a luat copiii și i-a ascuns în șura din grădină, de frică că avioanele pot trage sau bombarda casele. Poate chiar auzise la radio știri. Sora ei mai mică, neavând nicio informație legată de război decât din poveștile bunicii mele și poate ale altor săteni, nu credea și nu știa cum pot avioanele să dea cu bombe. Și când au trecut avioanele, sora bunicii și-a dat jos basmaua din cap și alerga pe camp fluturând basmaua către avioane și strigând: „Dați bă, și pe-aici!”. Poate era și țicnită, deși din povestirea bunicii nu am dedus asta. Iată deci ce înseamnă să nu ai mecanismele de înfricoșare „la distanță” cum ar fi televiziunea și internetul și să ai mintea setată să creadă doar ce vede.

Într-adevăr, au existat nenumărate reacții și o oarecare rezistență în rândul oamenilor, mai ales la cei simplii, la cei care nu au o meserie unde să folosească calculatorul sau unde să stea mult timp la TV și să pună botul la toate prostiile și manipularea prezente acolo. Cei care au negat existența virusului au fost batjocoriți și umiliți. În cele din urmă, aceșia au avut însă dreptate, dacă ne uităm la cifrele actuale cu rata mortalității. Virusul nu a existat – acel virus mortal care ne băga pe toți în groapă, care era de 100 de ori mai nasol decât gripa, care se transmitea misterios, chiar și prin conductele apei menajere etc. Acel virus nu a existat într-adevar, ci un virus cu o rata a mortalității de 0.4% până la 55 de ani, adică de 4 ori mai mult ca gripa, adică cam cât pneumonia.

Ce este nou în artileria diavolului, nu este manipularea și tehnicile de control ale populației. Mai nou, este transformarea întregii lumi în experimentul Pitești – după profeția Pr. Justin Pârvu. Foarte puțini știu ce a însemnat fenomenul Pitești. Pe scurt, diavolul roșu nu s-a mulțumit să îi omoare pe cei care nu i se închinau ci dorea ca aceștia să „se convertească” și să se închine lui. Opozanții sau mai bine zis nealiniații, erau băgați la zdup și supuși unui proces de re-educare (convingere de existența virusului și supunere la măsurile „recomandate” de specialiști – i-am spune în zilele noastre). Reeducarea avea specific că se făcea prin teroare. Dar teroarea nu era aplicată de gardieni (pionii autorității centrale) – așa cum în ziua de astăzi nu prin amenzi sau prin constrângere ne vor convinge să ne vaccinăm. Ci teroarea se făcea prin pușcăriași (deci oameni de lângă noi, care trăiesc cu noi în aceeași pușcărie) care erau ei înșiși în proces de convertire. Cel care stă la coadă la bancomat în spatele tău, te poate certa dacă nu porți mască și îți poate repeta toate mantrele lui Arafat. Oricare dintre colegii de serviciu te poate ostraciza dacă nu îți vei face vaccinul. Vei găsi cu ușurință cel puțin unul care îți va expune mai întâi procesul convertirii lui – cum nici el nu credea în virus și apoi a făcut virusul și cum era să moară. Acesta te va pune ulterior la zid dacă vei încerca să rămâi în continuare nealiniat.

Spre deosebire însă de comunism, doctrina (religia) oficiala nu este una stabilă, clară și bine conturată. Autoritatea poate oricând schimba doctrina. De exemplu: măștile nu sunt bune, mai apoi sunt bune; efectul de turmă de 80% ne va scăpa, deci hai să acceptăm o carantinare acum ca să nu moară mulți, „să ținem curba jos” pentru ca apoi, să nu se mai zică nimic de efectul de turmă ci să se pompeze pe vaccin, argumentând că virusul poate reapare, nu există imunitate, anticorpii scad și trebuie vaccinare periodică. Singura constantă în paralela cu fenomenul Pitești este supremația totală a autorității. Autoritatea nu poate să greșască deloc, deoarece argumentele sunt „dovedite științific”.

Fenomenul Pitești mai avea ceva specific. Victimele – nealiniații la bolșevism – erau amețiți într-un asemenea hal încât nu mai știau cine sunt și pe ce pământ trăiesc. Bătaia brutală era folosită atunci – manipularea dezlănțuită și totală este folosită acum. Identitatea individului era ștearsă complet: uita cum îl cheamă, din ce familie vine și ce filosofie de viață are. Așa se face că vedem în ziua de astăzi ditamai doctor virusolog care pleacă capul când intră în hypermarket pentru ca pândarul medical să îi ia temperatura cu un scanner chinezesc cu marjă de eroare de 4-5 grade. Deși gestul nu are niciun sens și acel doctor poate avea nenumărate argumente de ce scanarea temperaturii este inutilă, cu siguranță el este convins că ce face este bine și nu mai crede propriului instinct și propriilor deducții medicale, supunându-se – din cauza presiuni mașinăriei de fabricat consens – autorității.

Întorcându-ne la titlul articolului, mai am doar un lucru de zis. În război, când o armată este atacată și se află în inferioritate, un comandant priceput, reușește să își ferească soldații de la o moarte stupidă, deturnează capcanele inamicului, organizează o retragere în siguranță – dacă este capabil și dacă are posibilitatea lovește maxim inamicul cu posibilitățile pe care le are. Dacă vreun creștin acum nu vede că suntem în război cu întregul iad dezlănțuit asupra umanității, se înșală amarnic. Și dacă crede că vreun om ne poate ajuta, blestemat este!

Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul. Acela va fi ca ierburile pustiului şi nu va vedea când va veni binele, ci va locui în locurile arse ale pustiului, în pământ neroditor şi nelocuit.

Ieremia 17#5-6