Inevitabil un fenomen istoric atât de important ca această pandemie, nu putea trece fără a fi înconjurat de mii și mii de teorii conspiraționiste, de la lansarea virusului de chinezi cu motivația de a vinde măști și produse medicale lumii întregi până la injectarea cu vaccinuri cu nanoboți care să fie controlați prin 5G.

Diavolul iubește haosul și este un oportunist, așteptând ca un leu, sau mai bine zis ca o hienă, orice nenorocire pentru a încerca să o facă și mai mare. Am fost martor în viața mea la nenumărate exemple, dar iată unul pe scurt. Copil fiind, am crescut într-un bloc dintr-un cartier muncitoresc construit de comuniști unde fuseseră îngrămădiți alături de locuitorii caselor demolate, țăranii momiți să lase CAP-ul și să vină să lucreze în minunatele fabrici și uzine ale Olteniei. În blocul nostru, exista un vecin cu probleme (de fapt mai mulți, dacă nu toți aveau probleme). Problemele erau legate de alcool și au mers până la punctul în care l-au dus spre nefericitul pas al sinuciderii. Acest vecin locuia la etajul 4. Varianta aleasă pentru sinucidere a fost să-și dea foc. Evenimentul a fost tragic deoarece sinucigașul nu a calculat prea bine procedura sinuciderii. Ne-am putea gândi că stând la etajul 4, aruncatul de la etaj poate i-a trecut prin cap. Însă, nu aceasta a fost varianta „câștigătoare” ci datul focului pe scara blocului. Sinuciderea a fost relativ calculată, de vreme ce sinucigașul a apucat să aducă benzină de la mașină, să se îmbrace într-un ciorap de femeie (pentru a putea arde bine) și să-și dea foc pe scara blocului (pentru a nu da foc la apartament/bloc). Din nefericire, ori că nu s -a gândit, ori că nu i-a păsat, dar sinucigașul nu s-a jenat de faptul că copilul lui era acasă, prin urmare și-a dat foc, pe scara între etajele 3 și 4 chiar în fața copilului care cred ca avea în jur de 10 ani. Dar unde vreau să ajung? La etajul 3, chiar ultimul apartament, locuia un alt alcoolic. Fost militar, dat afară din cauza alcoolului, se afla acasă. Auzind zgomotul, a ieșit și a încercat să stingă focul aruncând cu apă peste sinucigașul care își dăduse foc. Evident că apa mai mult a întețit focul, care nu avea nicio șansă să fie stins, având în vedere planul bine pus la punct – de către diavol (ciorap + benzina). Ca fapt divers, fiind acasă, am auzit zgomotul și am ieșit să văd ce se întâmplă. Cum locuiam la etajul 1, nu am văzut decât mâna sinucigașului arzând pe scara între etajele 3 și 4. Nu am avut curajul să urc la etaj, mai ales că ieșind părinții m-au băgat rapid înapoi în apartament. Casa scării mirosea a carne de om și de aceea o bună perioadă nu am mai pus gura pe carne. Alcoolicul de la etajul 3, ulterior, a aranjat diavolul astfel lucrurile ca să își dea și el foc. Cum s-a întâmplat? Cel de la etajul 3, fiind bețiv, își bătea părinții – ori asta știm că gonește îngerul păzitor și dă drept diavolului. Deși incidentul cu sinucigașul de la etajul 4 l-a cam speriat, după o scurta pauză de la băutură (sau cel puțin de la scandaluri/bătăi), s-a apucat din nou să bea. Beat fiind, într-o zi a spart geamul unui magazin (gheretă). Patronul magazinului l-a pus să plătească geamul ori altfel îl reclamă la poliție. Speriat fiind de prospectul pușcăriei, și-a dat și el foc, la fel cum văzuse la cel pe care cu câteva luni înainte încercase să îl salveze. Cel puțin aceasta a fost povestea care a ajuns la noi, cum că teama de pușcărie l-a îndemnat la sinucidere. Iată deci cum diavolul s-a folosit de acest lanț de evenimente ca să ducă la iad 2 suflete. Cele 2 sinucideri, la niciun an una după alta, ne-au dus blocul în reflectorul televiziunilor care cu greu s-au abținut să nu ne eticheteze blocul sinucigașilor din Craiova. Culmea este că aveam un alcoolic care își bătea nevasta și la etajul 2, dar acesta nu s-a sinucis (din fericire). Cel de la etajul 1 era însă foarte vesel și la beție asculta muzică.

Dar când spun că diavolul încearcă să învârte lucrurile așa cum vrea el, la ce mă refer? Mă refer că deși omul este o făptură căzută și are suficientă capacitate de autodistrugere și fără ajutorul forțelor întunericului, când oamenii îl alungă pe Dumnezeu din viața lor și din comunitatea în care trăiesc, diavolul pune gaz pe foc și încearcă ca fiecare tragedie să o facă cât mai mult rău. Altfel spus, diavolul optimizează efectul devastator al oricărui accident datorat omului sau statutului de natură căzută al universului în care trăim. Pune umărul la orice lucru rău, măcar prin amplificarea fricii și confuziei dacă alte daune nu poate face.

Sunt deci câteva planuri de disecare a fiabilității teoriei plandemice pe care le voi elabora în continuare

1. Natura artificială / naturală a virusului

Faptul că oamenii pot deja produce un virus este bine știut. Pablos Holman, un futurist extrem de speriat de viitoarele pandemii, argumentează. Ceața la sursă și minciuna regimului comunist aduc argumente și pro și contra. Pe de o parte, putem zice: coincidență că la câțiva kilometri de piața unde a fost depistat virusul exista un centru secret de cercetare al coronavirusurilor. Sau: coincidență că un grup de cercetători americani care au vizitat centrul chinezesc au tras semnale cu privire la riscurile acelui laborator. Sau: e normal ca chinezii să nu permită investigarea OMS deoarece așa sunt comuniștii: temători și secretoși. Sau: e normal ca acea genă ciudată din ADN-ul virusului, care îi conferă proprietățile de transmisibilitate și la om, să apară doar la coronavirusul de la om, pe când la tulpinile de la animal (pangolin și/sau liliac) ale presupusului virus, acestea să lipsească [interesant].

Dincolo de argumente pro și contra, să trecem însă la evaluarea situației și să încercăm să răspundem întrebării cheie în orice investigații dificile și cu răspuns în balanță: cui bono? Cui îi folosește această pandemie? Și să nu-mi ziceți – producătorilor de vaccin! Mai avem să vedem asta, deoarece deocamdată la vaccin deocamdată nu știu dacă s-a amortizat investiția. Evident că viitorul palpabil este unul al vaccinării continue periodice și obligatorii, ceea ce ar umple de bani producătorii de vaccin. Însă, nu știu dacă există comparație între profiturile producătorilor de vaccin (calculate cu 7-8 cifre) și cele ale bancherilor care cu ocazia pandemiei au rulat trilioane de bani. Căderea economică – și orice criză în general – dă pretext, recent, băncilor centrale să tipărească bani. Iar acești bani nu ajung la neicanimeni de jos, ci fac mai bogați pe cei deja bogați. Din aprilie până în iulie (în doar 3 luni) averea celor mai bogați oameni ai lumii a crescut cu 25% (sursa). Cifrele sunt însă incapabile să prezinte niște realități: în timp ce orașele de corturi apar ca ciupercile în marile metropole americane și chiar în suburbii, veniturile „investitorilor” conectați la conducta Fed-ului american în proximitatea sursei, cresc exponențial în urma speculei, bulelor artificiale (vezi Bitcoin) și de ce nu – a „resetării” modului în care trăim.

Știm că ne gândim că sunt industrii care au de suferit, cum ar fi Horeca, sau cum ar fi industria evenimentelor, însă realitatea este că China nu mai face față cererii de produse din lume și există un deficit de containere care să transporte produsele chinezești în lume (o sursa și alta). Este adevărat că shortage-ul actual poate fi cauzat de lipsa investițiilor și a mentenanței din perioada de început a pandemiei când s-au produs acele șocuri pe lanțurile de producție și când caratina a tăiat consumul sau mai bine zis consumul s-a mutat pe online. Dar dacă ne uităm la imaginea globală a exporturilor chinezești, putem vedea cifre spectaculoase: ~30% creștere an-la-an a exporturilor pe luna Decembrie (sursa). Deci economia nu este în niciun caz moartă, ci moarte sunt doar serviciile, acea felie din economie care includea micii antreprenori, clasa de mijloc, micile afaceri, etc. Marile afaceri nu au de suferit, deoarece oricum băncile oferă credite nelimitate acestora, pentru „a ajuta economia” chiar atunci când nu mai există solvabilitate (intrăm deci în comunism). Tehnic termenul este numit creditare rezilientă și ar avea ca filosofie menținerea deschisă a afacerilor (mari) pentru ca oamenii să aibă un loc de muncă (deocamdată) chiar dacă firmele respective nu mai au nicio șansă să plătească creditele și să devină solvabile. Dar acest „medicament minune” numit credit de reziliență este de fapt doar osul de pește aruncat de băncile centrale către indigenii de la marginea societății, în locul unei undițe cu care aceștia să poată munci și să se poată hrăni (interesant). Dacă creditarea irațională (exuberantă) se adresează la nivel global săracilor, în țările din vest, targetul ar fi cetățenii de rând, care rămași pe drumuri și fără venituri, trebuiesc mituiți cumva pentru a nu transforma întreaga societate într-un haos dezorganizat. Căci după cum am văzut recent, haosul trebuie să fie bine organizat, pentru a sluji scopurilor ingineriei sociale care ce urmărește?

Păi oamenii ne cam spun cu gura lor: reducerea populației! Trebuie doar să ascultăm cu atenție … (Corbert spune câte ceva dar nu știu în care video este acea înregistrare cu bancherii centrali în timpul conferinței Zoom în care ziceau „ce bine ar fi să avem o monedă globală care să ne permită să știm fiecare ban de unde vine, unde se duce, ce s-a cumpărat cu el și când”).

Viziunea inginerilor sociali ar fi că omenirea e prea populată și că lucrurile nu pot continua așa. Vestul a reușit să reducă natalitatea. Cu excepția șocului demografic negativ și cu excepția unor țări care au probleme din cauză că produc prea mult (cum ar fi Germania) în rest, totul e în ordine: rata natalității este negativă. Ce să facem însă cu acele țări (și etnii/religii) care încurajază nașterea de copii și au o rată a natalității prea mare, care ne va duce la supra populare (și mai mare)? Păi … vedem că acest virus lovește cel mai puternic în cei săraci și în cei care au un sistem imunitar slab din cauza lipsei hranei, din cauza lipsei unui sistem medical cât de cât, din cauza oboselii și a stresului etc. Nu vă lăsați înșelați de cifrele oficiale. În India sau Africa nici nu pot să măsoare câte cazuri au sau câți morți au. Adevăratele cifre, le vom vedea doar peste câțiva ani, după viitoarele recensământuri (dacă nu vine altă pandemie până atunci). Deci vedem cum Covidul lovește în cei bătrâni, în cei bolnavi și în cei cu pielea întunecată care nu au vitamina D suficientă (sursa). Mortalitatea este evident legată și de accesul la servicii medicale. Dar per global, nu suntem în eroare prea mare dacă subliniem că cei mai loviți sunt săracii, cei care trăiesc în mari aglomerări și nu pot munci de acasă, negrii (pielea întunecată), bătrânii și bolnavii. Cine sunt cei mai feriți? Albii, cei bogați care călătoresc cu mașini (și avioane) proprii nu cu autobuzele sau metroul, slugile bogaților care au posibilitatea să muncească de acasă (it, office, juridic etc) și copiii care sunt feriți cam 100% de acest virus. Sunt toate aceste atribute ale virusului o coincidență fericită? Adică sincronicitatea dintre aceste atribute și potențialul (imaginar să îi zicem) plan de „restructurare” socială a lumii, ținând cont de problemele demografice actuale – este aceasta o pură coincidență? Poate fi, căci cine caută (patternuri) găsește. Dar dacă mă înșel, vom vedea o inversare completă a situației când toți săracii vor beneficia de vaccin și toate țările sărace vor recupera deficitul din lupta cu boala datorat sărăciei, lipsei unui sistem medical, lipsei de medicamente și toate câte am zis mai sus. Acum, că avem vaccinul, statele bogate – care ar fi în scenariul nostru principalii beneficiari – și dintre aceste state, mai ales cei mai bogați oameni, se vor arunca acum cu donații de vaccin pentru țările sărace unde se află populație de culoare, expusă virusului, cu indice natal foarte mare și cu o demografie vibrantă. Îl vedem acum pe Bill Gates punându-și miliardele la bătaie ca să ofere vaccinare acestor oameni?

2. Controlul / dictatura medicală (pe fundament narativ sanitar)

Care ar fi piedica ipotetică a unui stat global totalitar, tehnocrat, condus de o mână de nebuni care să facă ce vor cu gloatele de oameni? Logistica! E greu de făcut un stat global, e greu de controlat oamenii, de dat legi care să se propage în toate țările, de dat ordine de care să asculte toate meridianele și paralelele. Și iată totuși că masca s-a cam băgat pe gât de la polul nord până pe marte. Dacă mâine o să plece omul pe Marte, cu siguranță în bazele marțiene vor trebui să poarte masca! Urmează apoi vaccinul, care inițial era punctual și care pe zi ce trece devine permanent. Și vaccinul este global, singura problemă deocamdată fiind producția. Dar pe măsură ce mai multe vaccinuri vor apărea, se va rezolva și asta. Dar ce zic eu! Rușii și chinezii deja au vaccinul pentru săraci, și l-au făcut deja, deși nu prea știm cifre și oricum nu putem pune nicio bază pe ele. Vaccinul este un alt fenomen global. Ce mai avem, după vaccin? După vaccin, mai avem vaccinarea periodică, vaccinarea obligatorie și inevitabil pașaportul de vaccin care trebuie să fie ca un fel de act de identitate care să înregistreze ce vaccin a fost făcut și când, pentru a acoperi toate tulpinile. Un act de identitate global este greu de băgat pe gât la nivel global, când nu avem de-a face cu ditamai pandemie perpetuă și cu vaccinuri multiple care trebuie făcute obligatoriu pentru că altfel murim toți de o boală cu rata de supraviețuire de 99.95%. Mai ales în SUA e problema cu actul de identitate deoarece americanilor le e frică de 666 și nu au buletin. Ce au ei, este permisul de conducere (care îl au) și Social Security Number (care însă nu este buletin!)

Dar cum se poate păstra gestiunea la aceste vaccinuri dacă vrem să continuăm viața „ca înainte”? Înainte, pașaportul era suficient pentru identificarea persoanei, însă acum trebuie ca pe lângă identificare, dacă vrem să mai călătorim, să avem un act din care să reiese și ce vaccinuri avem la activ, pentru ca țările unde ne ducem să știe la ce tulpini suntem protejați și să nu ne vaccineze decât cu vaccinurile pentru tulpinile pentru care nu am fost deja vaccinați. Astfel, când ne vom întoarce în țară la noi, autoritățile de la noi vor știi că noi am fost deja vaccinați cu prima doză de la vaccinul pentru tulpina 35 și ne vor face doar dozele 2 și 3. Toate aceste minunate lucruri ni se vor întâmpla deoarece se va introduce acest pașaport de vaccinuri, o carte de identitate și de logare a vaccinării care va fi gestionată de organizații supra-statale care vor face sharing al datelor cu toate țările pentru o mai bună coordonare. Și toată lumea va fi fericită, ca înainte …

3. Resetul financiar

Aici nu vreau să discut nimic deoarece este prea mult. Cert este că pandemia a creat pretextul pentru creșterea infinită a deficitelor și ne-a cam trecut într-o epocă în care nu mai contează realitățile economice în sensul că nu neapărat cine muncește face și bani. În acest joc, sunt însă mulți nemulțumiți deoarece nu toți (la nivel statal) au parte de același cașcaval, nici cantitativ, nici calitativ. Prin urmare, va fi o nouă împărțeală, pentru a-i împăca pe toți. Se vorbește de un nou Bretton Woods când cei care au câștigat războiul au dictat pierzătorilor ce și cum. Astăzi însă, războiul nu este terminat, de aceea există tergiversări. Lupta încă se duce și probabil SUA mai poate rezista un an, deși la cât de senil e Biden, ar fi mare minune. China vine puternic din urmă și vrea drepturi. Când va fi noul Bretton Woods, nu știm. Nu știm nici dacă noi românii ne vom afla de partea câștigătoare sau vom pica de fraieri ca mai tot timpul în istorie.

* * *

În scenariul plandemiei, marea dilemă ar fi de care parte a faliei este planificatorul? Căci dacă nu este de o parte sau de alta, înseamnă că planul are nu scopul de a consolida o parte (China) sau alta (SUA + Europa) ci bătaia planului ar fi un stat global, o preluare a controlului total și o refacere epocală a reliefului societății contemporane, atât prin număr, cât mai ales prin mecanismele de control, reformatare mentală și constrângere economică. Am uitat la capitolul despre pașaport să menționez: fără pașaport de vaccin nu doar că nu vom putea merge în țări străine, dar nu vom putea lucra, nu vom putea nici vinde, nici cumpăra …

În concluzie este imposibil să deducem dacă este pandemie sau plandemie. Lucrurile sunt mereu întortocheate și pandemia poate să se transforme în plandemie, dacă nu s-a transformat deja. Haosul, tulburarea, frica, suferința, răutatea între oameni dar mai ales lipsa unui minim bun simț (rata mortalității Covid este oficial de 2-3 ori mai mare ca rata mortalității gripei sezoniere) sunt indiciile băgării cozii lui aghiuță. Lumea pare condusă de nebuni și adevărații viruși sunt frica și aroganța care se propagă mai ales pe unde electromagnetice și care pregătesc lumea pentru un viitor extrem de riscant. Ce cred eu este însă că adevărul este mai puțin important – misiune imposibilă oricum – ci este mai bine să ne pregătim din timp pentru cel mai negru scenariu.

Dacă pandemia nu e plandemie, cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla este să facem covid (cei care nu am făcut) și să tragem de boală. Evident că poate mai suferim niscavai ostracizare socială sau trebuie să ne schimbăm jobul dacă avem un șef idiot care ne obligă să ne vaccinăm. Mai greu pentru doctori și profesori, dar nu se știe care scânteie poate declanșa explozia. De aceea zic: rușine acelor profesori care fâcându-se liste publice sharate pe google drive sau pasate pe emailuri, cu cine se vaccinează și cine nu, nu au dat în judecată directorii sau inspectorii care nu respectă legea. Opțiunea pentru vaccin este în esență o decizie medicală, deci trebuie să fie secretă. Mai ales în contextul actual de stres, incertitudine și propagandă, a obliga oamenii să-și facă opțiunea publică este clar ilegal. Dacă măcar unul s-ar ataca și ar cere dreptate în justiție, nu știm efectul acestei scântei.

Rezistența personală la evenimente se întrepătrunde cumva inevitabil și cu rezistența socială, adică chiar dacă ne interesează doar supraviețuirea personală, e posibil ca în această zbatere să fim nevoiți să ne asociem. Spun asta deoarece cred că rezistența în grup nu mai are nicio șansă. Această situație, faptul că nu mai putem doar să ne vedem de ale noastre ci trebuie să ne implicăm în focul din sat pentru că poate arde și casa noastră, nu denotă decât alunecarea societății în care trăim către un regim totalitar în care omul nu va fi lăsat în pace să trăiască liber și să-și vadă de ale lui, ci va fi tracasat de sistem periodic cu probleme din ce în ce mai fantasmagorice. De la „normele de igienă” până la datul afară de la serviciu și lupta de clasă (acum diviziunea fiind pe pro sau contra vaccin, deci clasa e mai mult o categorie culturală) nu sunt decât două trei legi ale unui partid neobolșevic care poate profita oricând de situație și poate schimba cursul istoriei.

Dacă pandemia este plandemie, rezistența este însă doar un exercițiu, o încălzire pentru lupta ce va urma.