Made by JimBob aduce vorba uneori despre capcana modelării și cum doar știința experimentală este de fapt știință, restul este poveste. Are și nu are dreptate și deși nu îmi doresc să intru în gaura de iepure (rabbithole) a fiolosofiei științei, mi-a venit să exemplific puțin această obsesie a lui deoarece după cum vom vedea spre sfârșit, toate se leagă …

Din start nu mă aliniez cu el în aceea că modelele au rostul lor – zi eu – și nu modelele în sine sunt de blamat cât confuzia cu care acestea sunt popularizate și lumea le consumă ca ceea ce nu sunt. Dar problema autenticității este una generală, nu doar specifică științei ci și artei, educației, relațiilor, vieții contemporane în general. Totodată are mare dreptate că modelele sunt cumva orgia contemporană a „oamenilor de știință” și există riscul trivializării și marginalizării științei adevărate, așa cum se întâmplă deja cu biologia care efectiv nu mai recunoaște existența sexelor, ci a cedat în fața ideologiei noului reset considerând sexul un construct social.

Faptul că modelele domină și că testarea experimentală este din ce în ce mai puțin atractivă vine într-un fel și din accesibilitatea mijloacelor tehnice pentru construit și utilizat modele, bunăoară a computerului, a miriadei de librării și api-uri disponibile și mai ales a facilității obținerii granturilor, burselor, doctoratelor și altor beneficii în lumea academică doar pentru elaborarea unui model atractiv, frumos, estetic chiar dacă vine la pachet cu zero experimentare.

Dar doresc să explic puțin de ce ostracizează madebyjimbob modelele și ce riscuri presun acestea. Mi-a venit în cap exemplul cu peștera lui Platon (parabola peșterii). Să zicem că oamenii din peșteră fac un model că umbrele sunt urși. Modelează ei cum se mișcă ursul și compară apoi cu reflexiile de pe perete. Cum vine o umbră, experimentul bate cu modelul. 99% din cazuri cu excepția unor … singularități să le zicem (ca să nu le zicem găuri negre). Oamenii din peșteră au și ei gravitație, forța e cam aceiași, lumina și umbrele la fel, doar pur și simplu nu pot privi spre intrarea în peșteră ca să poată observa realitatea așa cum este. Modelul lor fiind 99% fiabil, este unul considerat real, de bază, de lucru. Pur și simplu nu există ceva mai bun. Cu toate acestea, în fapt, pe la gura peșterii trec alți oameni, ca și cei din peșteră, și nu urși. Modelul peșterenilor este unul total greșit. Faptul că umbrele produse de trecerea oamenilor prin fața peșterii se potrivesc 99% cu umbrele pe care poate chiar le-ar produce niște urși care ar trece și ei , fac ca modelul să fie fals, deși a avut parte de observații care l-au „confirmat” ca să zicem așa.

În viziunea lui MadeByJimBob un experiment științific real ar fi presupus ca oamenii din peșteră să plimbe un urs prin fața peșterii, să prezică apoi cum se va mișca umbra lui și să compare ce vor observa în urma plimbării ursului cu rezultatul modelului. Abia atunci modelul ar fi verificat și am avea parte de știință. Fără acest experiment, modelul este doar poezie … totul sunt doar observații științifice.

În acest sens contestă de exemplu MadeByJimBob experimentul Ligo, susținând că faptul că o observație confirmă un model nu înseamnă mare lucru, adică de fapt nu înseamnă că modelul este neapărat corect. Cam tras de păr mi s-a părut prima dată, dar cu cât trece timpul și mă gândesc, cu atât acest semn de întrebare ridicat de MadeByJimBob asupra Ligo și întregii relativități a lui Einstein capătă noi și noi nuanțe – ca și în alte semne de întrebare puse de MadeByJimBob despre care nici măcare nu pot trata deocamdată fiind total neinformat cum trebuie, suficient fiind să spun că printre altele neagă raza pământului, călătoria pe lună și chiar ISS-ul.

Acum eu nu sunt sigur că nu există teste concrete de validare a teoriei relativității, dar știu că găurile negre erau puse sub semnul întrebării, adică existența lor, deși teoria relativității, cumva le-a prezis. Însă cu privire la Ligo, are dreptate: doar faptul că e măsurată o undă în trei locuri simultan pe pământ nu dovedește că s-au ciocnit doua găuri negre și de aceea avem unda. Modele care să explice unele observații sumare se pot face multe dar baza rămâne experimentul. Evident că un astfel de experiment care să confirme ce încearcă Ligo, mai greu de făcut …

Dar de ce zic că cu cât trece timpul, cu atât mi se aprind noi și noi beculețe că MadeByJimBob are dreptate. După cum știm teoria Big Bangului este deja acceptată deși are unele lipsuri, cum ar fi 85% din materia din univers, despre care neștiind să spună nimic, oamenii de știință au numit-o materie întunecată. Foarte lungă e calea pănă eu am ajuns la a realiza că asta e o mare problemă, adică practic nu știm nimic și sunt șanse mari ca tot ce știm să fie fals. Probabil e și rodul educației și îndoctrinării din școală care nu încurajează punerea sub semnul întrebării a teoriilor mainstream. De acord că atât știm și nu avem ce să facem, dar problemele nici măcar nu se termină cu aceste 85% minciună comparativ cu 15% adevăr (parțial). Partea a doua ar fi constantele care sunt ca un fel de petece pe fund (pe fundul teoriei): niște cifre aranjate astfel încât să dea un model frumos care să explice o mică parte din fenomenele fizice. MadeByJimBob are într-un filmuleț o frumoasă parodie legată de constante și le pune la zid.

Pe lângă 85% lipsă explicații despre materie și pe lângă constantele care arată ca niște petece cusute exact să se potrivească cu găurile, un mai mare șoc l-am avut recent – și care m-a făcut să scriu acest articol – când l-am auzit pe Susskind că deși găurile negre poate reprezintă o singularitate a legilor fizice cunoscute de noi și deși sunt o raritate în univers (deși descoperim din ce în ce mai multe), în fapt, în găurile negre, pe suprafața lor mai bine zis, se află instripționată 99.99 și cu multe 9-uri după acestea două din informația din univers. Această declarație șocantă pentru mine a făcut-o la sfârșitul unei conferințe în care explică așa zisa bătălie cu Hawking. Vă invit să ascultați măcar finalul. Implicațiile acestui 99.99% din adevăr care este stocat în locuri total inaccesibile pentru noi și pe care știința nu îl va putea recupera niciodată, ar trebui să zguduie viziunea oricărui ateu și să îl pună pe gânduri și se pare că se întâmplă asta, oricum …

Că veni vorba de Susskind, ca tătic al teoriei stringurilor, a dus pe culmi arta modelării fără nicio experimentare nici măcar cu rol observațional daramite de verificare sau simulare a unor interacțiuni. Ba mai mult, se zice că teoria stringurilor nici nu va putea fi testată vreodată, deși mai nouă există nuanțări. Acesta este scopul final al creatorilor de povești, să scornească o poveste care să explice orice, sau măcar să explice atât de frumos încăt testarea să fie complet ignorată. Nu e cazul lui Susskind ale cărui căutari sunt sincere după părerea mea, dar sincer sau nesincer Susskind are darul de a fi lansat acest vector de investigații care a consumat grosul potențialului de cercetare în fizica teoretică și care poate dacă ar fi folosit altfel, mai mult spre domeniul experimental, ne-ar fi adus deja fuziunea nucleară și ar fi salvat omenirea.

Riscurile pe viitor sunt și mai mari: cu cât avem date mai multe și cu cât puterea de calcul crește, vom ajunge curând vremea când inteligența artificială va putea crea singură modele care să explice realitatea, pornind de la date spre model, așa cum oricum este construită structura în cea mai de succes ramură a IA – rețelele neuronale. Însuși creierul uniu IA bazat pe rețele neuronale este un model care este construit pe baza unui input și a unui output așteptat, prin urmare o rotunjire a realității, o simulare a acesteia, cu adevărat destul de fidelă, chiar revoluționar de fidelă, dar care doar imită realitatea, neavând nicio legătură cu esența adevărului, adică cu legile naturale ale procesului modelat.

Dar mult mai rău au făcut modelele în cazul plandemiei. Să ne reamintim că după primele date, cifrele cu proiecțiile morților erau de coșmar: sute de milioane de morți peste tot în lume. Între timp, cel puțin pe UE, pe datele de mortalitate monitorizate clar (euromomo) spike-urile cu devierile de la normal sunt de 10-20% în 10-20% din lunile anului, deci …

Este evident că modelarea virusologică este cruntă și defectuoasă și riscurile acordării unei încrederi prea mari modelelor s-au văzut. Există într-adevăr dilema dacă modelele au speriat sau doar au fost folosite ca bau-bau, ceea ce este de departe prima variantă în care eu cred. Totodată nu putem însă nega încrederea oarbă și apetitul unei categorii de pseudo-deștepți (scientismo le zice MadeByJimBob) care fac apel mereu la modele ca la niște argumente științifice când de fapt modelele care nu sunt validate prin experimentare nu sunt decât povește științifico-fantastice.

Mai nou avem reversul teoriei originii virusului, care aduce noi și noi layere în interpretarea plandemiei și în felul cum (pseudo)știința este folosită ca mijloc de propagandă de către inginerii sociali cu scopuri obscure malefice. De aceea, recurusul la validare trebuie accentuat, mai ales în domeniul academic. Acolo unde se mai poate deocamdată …