Sf. Andrei cam are de șomat din ce în ce mai mult în ultimul timp deoarece românii încep să creadă în știință și se vaccinează. Dumnezeu și sfinții sunt acum folosiți de români nu pentru a cere sănătate, ci doar pentru a da acatiste ca să câștige la loteria vaccinaților. Și poate pentru a ne feri de blackout. Căci chiar și celor vaccinați le tremură chiloții cu gândul la ce ne pregătesc elitele în următoarele etape ale purge-ului. Ba chiar aș zice că cei vaccinați vor fi din ce în ce mai mult expuși fricilor, căci cine are i se va da și ci nu nu are i se va lua – credință, nădejde și dragoste.

Este însă doar o etapă și altele vor urma, mai pe repede înainte sau mai pe slow motion. Singura umbră de optimism este că totuși dezastrele naturale anunțate în Apocalipsă încă se lasă așteptate – cel puțin la noi căci în Spania au început.

Dar despre ce doream să tratez în articolul de astăzi: despre creșterea numărului de cazuri (și de morți) din acest an comparativ cu anul trecut. Avem așadar 2020 ca prim an al virusului, cu expunerea majoră începând din Martie în majoritatea țărilor din vest. Majoritatea țărilor din vest au avut rate de vaccinare de peste 60% încă din august. S-au pregătit pentru toamnă. Cu toate acestea, cam prin octombrie-noiembrie, majoritatea depășiseră deja numărul de morți (căci numărul de cazuri oricum a explodat dacă comparăm an la an). Care să fie cauza? Pe scurt cauza este eșecul politicilor sanitare – fie ele lockdown-uri, măști, distanțare, vaccinuri etc. Este un eșec crunt al celor care au decis politica sanitară și voi detalia.

În primul rând să vedem dacă e firească această creștere? Din pandemiile și epidemiile anterioare am văzut că durează maxim 2 ani expunerea întregii populații la un virus și cu excepția primului val (de „testat” teritoriu, sau de impact) celelalte sunt în descreștere. De ce? Este evident: în primul rând, populația cea mai vulnerabilă din start ia contact cu virusul și suferă consecințele (fie boala, fie moartea). Oricâte de drastice au fost lockdown-urile și oricât de mult „temperarea curbei” ar fi diminuat contactul inițial cu virusul al unui număr cât mai mare de oameni, este greu de crezut că cei mai vulnerabili nu au luat contactul (în mare majoritate) cu virusul în 2020. De altfel, cu privire la ferirea celor vulberabili, realitatea ne arată că nu a fost deloc cazul: azilele de bătrâni au fost măturate în primele valuri peste tot. Cei mai feriți au fost itiștii sălbatici care au avut informația în stadiu incipient, s-au speriat și s-au autoizolat dinainte. Cum jobul le-a permis, s-au ferit la maxim, mulți nefăcând încă virusul din cauza acestei autoizolări.

De unde însă numărul mare de morți din acest an comparativ cu anul trecut? Poate a venit acum momentul să subliniem și că statisticile sunt aproximative. Adică știm că la morți se bagă la greu și morți de covid și morți cu covid. Dacă dorești să convingi populația că un lockdown este necesar, tot ce trebuie să faci este să crești numărul de morți ca să sperii oamenii. Pentru asta, vei trece la morți de Covid și pe cei morți automat pe toți morții, din oficiu, urmând ca abia ulterior, la cei care sunt alte cauză, să fie scăzuți. S-a întâmplat asta în Suedia unde în statisticile oficiale erau trecuți la morți de Covid toți morții din ultimele 30 de zile, urmând a fi scoși ulterior pe măsură ce hârțogăria era completată și treptat erau introduși în sistemul informatic cei cu alte cauze. Pare stupid și anormal ca într-o epocă informatică în care au loc mii de tranzacții pe secundă și datele apar instant pe tot globul, să existe asemenea desincronizări. Dar totul depinde de sistemul informatic folosit și de ce dorești să scoți din cifre. Incompetența sau erorile sunt doar scuze de salvat aparențele, tehnologia permite precizie maximă: în momentul în care bolnavul a decedat și în spital este trecut în fișă „mort de covid” în acel moment tehnic este posibil ca datele să fie publice și să ajungă instant în toată lumea și în câteva minute chiar pe lună – dacă s-ar dori. Ascunderea în spatele procedurilor (centralizări, verificări și alți termeni de ăștia) sunt blah-blah-uri pentru necunoscători.

Dar de ce mai este paradoxală creșterea numărului de cazuri și morți din 2021 comparat cu 2020? Să zicem că poate numărul total de populație nu a fost expusă și să zicem că cei care au trecut o dată prin boală, nu mai trec a doua oară. Cel puțin la cei care au imunitate naturală, se știe că doar 0.04% au mai făcut a doua oară boala sau cel puțin doar 0.04% s-au mai testat și prin urmare au intrat în statistici. Dar faptul că restul nu au avut nevoie, este relevant statistic: balta din care virusul poate face cazuri și morți este din ce în ce mai mică. Nu mai punem la socoteală vaccinații care teoretic erau imuni, dar practic sunt praf în vânt. Doar pe cei care au făcut boala dacă îi scadem din total, este evident că ne rămâne un număr din ce în ce mai mic și pentru cazuri și pentru morți. Iată deci un al doilea paradox: cum de crește numărul de cazuri/morți dacă balta din care virusul atinge scade la număr? Este cert că reinfectarea nu există (nici măcar la cei vaccinați infectați), și este cert că numărul total scade.

O posibilă explicație matematică ar fi că pur și simplu viteza de propagare a virusului a crescut. Cum nu toată populația a fost expusă și nu avem încă imunitate de turmă, ceva s-a întâmplat și virusul se propagă în 2021 mult mai repede ca în 2020. Dar asta nu înseamnă altceva decât un eșec al politicilor sanitare. E ca și cum nu am învățat nimic în 2020 când s-au aplicat metode standard (sau după ureche) de luptă cu virusul și când am avut viteza x de propagare, iar acum în 2021 avem x la pătrat …

Dar dacă explicația este doar viteza de propagare, este doar chestiune de timp până când vom avea efectul de turmă care nu poate fi negat, oricât de mulți experți medicali ar veni și l-ar mătrăși.

Cu privire la numărul de morți în creștere, din fericire aceste cazuri sunt punctuale. Chiar dacă per total numărul de morți este mai mare, rata de mortalitate este mai mică, semn fie că vaccinurile funcționează (deși nu în Israel – pe datele oficiale), fie că cei slabi și cu riscuri au murit deja, fie că lumea a cam început să învețe singură cum să lupte cu virusul (cel puțin în România).

Ca un alt amănunt statistici, cohortele s-au păstrat – atât sexul, vârsta, comorbiditățile etc, nimic nu s-a schimbat deși s-a încercat rebrandingul virusului cu Delta (și acum cu Omicron) și pomparea pe ideea că mutațiile atacă din ce în ce mai mult tinerii nu a prins, realitatea lovind puternic în acest element al narativului global care însă a fost suficient pentru a stimula vaccinarea tinerilor și a copiilor.

În concluzie sunt două variante care explică creșterea cifrelor cu infectarea în toate țările (și vaccinate și nevaccinate): 1 – cifrele nu sunt reale 2 – s-a schimbat ceva, e ceva nou în 2021 față de 2020 care a determinat creșterea vitezei de propagare a virusului.