Rusia a invadat Ucraina pe 24 Februarie 2022. Cu 3 zile înainte, pe 21 februarie 2022, un ziar oficial faimos titra: „Criza din Ucraina: 5 motive pentru care Putin nu va invada”. Aici pe 13 februarie 2022, explicam într-un articol de ce eu cred că războiul poate fi doar nuclear și când anume vor pica nuclearele:
la nucleară se va ajunge abia când toate celelalte vor eșua și ratingul va fi ultima grijă a controlorilor butoanelor, atât din nord cât și din vest.
sursa
După 10 luni de război, încep să am dubii că războiul este doar o turbare a lui Putin și pe zi ce trece începe să mă roadă un gând: oare nu cumva resetul aprobă acest război? Dacă ne uităm la consecințe, parcă-parcă, dacă inginerii resetului ar pune la cale unele „operațiuni” cam așa ar arăta. Anume BLACKOUT aproape total, servicii sociale canci, populație la jumătate. Numai bună Ucraina acum de trecut pe „energii regenerabile” acum că toată infrastructura energetică este distrusă și imposibil de reparat. Da, este adevărat că avem și un război și că mor oameni. Dar dacă ne uităm sec, la cifre și la fapte, acestea corespund programului Marelui Reset și conform ecuației lui Bill Gates și explicațiilor date, dacă nu poți scădea variabilele din partea dreaptă (emisiile de CO2), trebuie musai să scazi variabilele din partea stângă (cum ar fi numărul de oameni).
Dacă acum se face pacea, reconstrucția Ucrainei va fi „sustenabilă” – vor planta 2-3 ferme solare, vor lansa câteva taxi-uri autonome în Kiev și vor construi o industrie a recuperării materialelor regenerabile din armele și tancurile distruse în război. Ucraina va fi un stat model al resetului. Astfel vom scăpa de război, dar nu și de consecințele războiului. La noi reducerea populației va continua dar din alte motive.
Acum să zic câteva vorbe și despre Taiwan – m-am gândit să scriu articolul de rămas bun din 2022 de pe acum ca să nu le stea oamenilor în gât de Crăciun și Revelion. Dacă China nu va ataca Taiwan-ul în 2023 înseamnă că eu nu am habar de geopolitică și trebuie să mă las complet de așa ceva. Prea se pregătește acest război și mă mir că chinezii încă mai așteaptă. Dar spre deosebire de ruși unde așteptarea era ca o testare a răbdării lui Putin și a rușilor, ca un efort de autocontrol pentru un urs turbat, la chinezi așteptarea nu are decât rolul coacerii și mai desăvârșite a recoltei.
Chinezii ar putea ocupa acum Taiwan-ul dacă vor și sunt gata să atace oricând. Calculele economice pe care le făcea BBC cu privire la Ucraina cu 3 zile înainte de invazia turcilor, sunt la fel de hilare și în cazul chinezilor. Nu doar economia contează și după cum am văzut toate calculele făcute sunt FAKE. A fost un mare FAKE că sancțiunile îi vor lovi pe ruși și îi vor convinge să renunțe la război. În fapt, sancțiunile nu sunt decât o componentă a războiului, dar una mai perversă, o componentă care are mai ales rol de reglat conturi în tabăra opusă. Mai concret, în cazul Ucrainei, sancțiunile au avut rolul de a lovit în economia UE, în favoarea SUA. SUA a câștigat imens, sute de miliarde și practic o industrie revitalizată (a extracției) din cauza sancțiunilor în timp ce UE rămâne în urmă, reduce producția, terorizează populația și nu câștigă nimic deoarece rușii nu au nimic de suferit sau dacă suferă ceva sunt probleme minore, de genul: nu mai avem piese de schimb pentru mașinile de lux, ce ne facem? Luăm junk-uri de la turci în loc de piese originale de la nemți.
Ce se întâmplă acum în China cu acele tabere de „carantină” și cu așa zisa politică „covid-zero” este echivalentul mobilizării trupelor rusești la granița Ucrainei. Pare fără sens auto-sabotajul chinezilor, doar că noi nu îl înțelegem prea bine. Nu este deloc vorba de frica de Covid cât mai degrabă de o restructurare forțată a economiei în sensul decuplării față de export. China, ca un vas mare, are nevoie de timp pentru a face manevre. Toată producția de junk-uri pentru lumea întreagă este acum reconvertită în bunuri care sunt necesare unei industrii de război, nu cu Taiwan-ul ci cu SUA și aliații săi. Ce își propune însă China nu este doar război cu SUA și NATO ci creștere economică în timpul războiului. China vrea ca să crească și nivelul de trai al poporului deoarece altfel, războiul nu s-ar justifica. Taiwanul de asemenea, este văzut doar ca o primă etapă în cucerirea lumii.
Mitul lipsei ambițiilor hegemonice ale chinezilor este o altă prostie deseori repetată. Nu există mari puteri care să nu aibă ambiții hegemonice. Sunt doar mici puteri care nu își exprimă prea mult sau prea clar aceste ambiții deoarece nu are mijloacele prin care să o facă.
Sunt nenumărate argumente că atacarea Taiwanului este chestiune de săptămâni dacă nu de zile. Nu știu de unde să încep e numerarea, de la trimiterea de canadieni a unor nave de război spre Taiwan, la exercițiile comune aviatice ale chinezilor și rușilor împotriva koreenilor din sud. Consolidarea relațiilor dintre chinezi și saudiți sunt de asemenea un apogeu al războiului asimetric dus de Chinezi care a cam epuizat oportunitățile de atac și trebuie să se manifeste și în plan militar. Practic chinezii nu prea mai au de ce să aștepte. Este vremea de război și asta o știu și ei. Dacă nu o vor face acum, costurile vor fi imense și Ucraina este o lecțiue pe zi ce trece.
Putin cred că regretă amarnic că nu a atacat Ucrain a în 2014 – rezistența ar fi fost mult mai slabă și consecințele aceleași. Paradoxal, așteptarea de care a dat dovadă Putin, uitându-ne retrospectiv îl duce pe acesta mai mult înspre Gorbaciov decât înspre Hitler. Adică, așa cum Gorby a fost și el dispus să verse sânge doar că la un moment-dat a renunțat sau mai bine zis a calculat greșit, tot așa și Putin, deși avea clar în cap că va ataca, a așteptat prea mult. Chinezii învață rapid și se adaptează.
Sunt câteva argumente și în favoarea Taiwanului, dar nu doresc să par că am ezitări. Le-aș scoate în evidență tocmai ca să atrag atenția că China-Taiwan va fi la un cu totul alt nivel decât Rusia-Ucraina.
Consecințele în plan economic sunt clare. Periferia va fi clar cea mai lovită și noi suntem la periferie. Încă un conflict, chiar dacă departe de noi, va trasa clar linia de demarcare între vest și este deoarece UE va fi obligată să se ranforseze și pentru asta, va tăia în carne vie și nu va mai ține cont de tratrate și consens. Practic UE se va transforma peste noapte într-un braț de luptă al SUA. Toate ezitările și nuanțările vor fi eradicate și acțiunea va fi cuvântul zilei.
Oricât de mare criza, dacă am avea o conducere lucidă și ageră, problemele nu ar fi insurmontabile. Dar vedem că noi deja suntem cumva călcați în picioare și terfeliți, folosiți ca carne vie doar ca punte de trecere peste un râu. Podul între est și vest fluturat de Clinton la vizita faimoasă anterioară integrării în NATO, a ajuns acum podul de transport armament american către ucrainieni prin portul Constanța. Între timp, românii nu au voie să ardă lemne de foc ca să se apere de frigul din această iarnă, deoarece lemnul trebuie să fie exportat de austrieci în SUA. De asemenea, micii legumicultori trebuie să angajeze firme private care au patlama specială de dat cu ierbicide – costuri imense, insuportabile, fiind strânși cu ușa ca să vândă terenurile marilor latifundiari. Care latifundiari vedem că reușesc să producă în Ucraina netulburați de război. Conform NASA, producția agricolă din Ucraina este peste așteptări. Dilema e unde se duc aceste grâne deoarece vedem că la noi nu ajung și nici în Africa nu prea vedem nave pe Marea Neagră. Ca să nu mai zicem că banii cu siguranță nu ajung la guvernul Ucrainei deoarece dacă ar avea bani, ar cumpăra piese de schimb și ar repara inrrastructura distrusă de ruși.
Dacă cu privire la începerea războiului din Taiwan nu am dileme, nu știu ce să spun despre riscurile escaladării într-un război mondial. Având în vedere că totul pare o operațiune a inginerilor Marelui Reset, cred că riscul distrugerii omenirii printr-un război nuclear generalizat este mai mic ca niciodată deoarece tot ăia dictează și de o parte și de alta a zidurilor pe care le vedem noi.
