Actualităţi din Al 3-lea Război Mondial

Marea Mediteraneană

Asistăm la cea mai mare aglomerare de nave militare în Mediteraneană după Al 2-lea Război Mondial. De ce? Deoarece Israel va face muci Gaza şi le este frică de reacţia vecinilor. Nu doar americanii dar şi britanicii şi francezii şi chiar italienii trimit nave. Evident navele nu pot face mare brânză într-un război terestru, dar este clar că se pregăteşte o confruntare masivă, altfel aceste mutări nu ar avea sens.

Aşa cum mobilizarea trupelor ruseşti în proximitatea graniţei cu Ucraina a prefaţat invazia, tot aşa aceste nave prefaţează, cred eu, atacarea Iranului. Prin atacarea Iranului nu mă refer la o invazie cu infanterie – imposibilă pentru Imperiu în ziua de azi, ci la lovituri aeriene fie cu avioane fie cu rachete lansate de pe aceste nave.

Totodată prin mobilizare este descurajată Turcia care are o flotilă maritimă impresionantă.

Negocieri

Sunt nenumărate discuţii şi frecuşuri diplomatice. Hamas merge la Putin, Israel convoacă ambasadorul rus, Şoigu se vede cu omologul chinez. Etc, etc. În spate se fac pregătiri şi se pregătesc reacţiile, se analizează scenarii.

Masele sunt pro-Palestina

După nenumărate campanii de spălare pe creier în masă folosind mass-media şi reţelele sociale, Imperiul a pierdut controlul şi deocamdată se pare că “jucăriile” tehnologice de control a psihologiei mulţimilor s-au defectat deoarece rezultatele sunt contrare programării. În loc să le fie milă de israelitenii atacaţi şi masacraţi de atacul Hamas, opinia publică mondială susţine Palestina pe toate meridianele. De la Florida până în Beijing şi Daghestan şi chiar lângă Colloseum, mulţimile protestează împotriva Israelului şi pro-Palestina.

Singurele manifestaţii pro-Israel sunt ale negrilor dintr-o organizaţie ciudată numită Black Israelites care pare tot o inginerie socială, dacă nu anomalie. Black Live Matters deja s-a poziţionat clar pro-Palestina.

În cele din urmă acest val de sprijin pentru Palestina nu va avea niciun impact, poate doar în acele state musulmane unde liderii sunt deocamdată cumpăraţi de Imperiu, cum ar fi Iordania şi Egiptul. Dar în India au manifestat milioane de oameni în favoarea Palestinei. Deşi India este tradiţional în conflict cu musulmanii, presiunea mulţimilor poate avea impact asupra alegerilor şi cel puţin în SUA putem avea surprize în ceea ce priveşte sistemul bipartit.

Turcia

Turcia este cea mai puternică armată din NATO cu excepţia SUA. Erdogan a rezistat unei lovituri de stat orchestrate de SUA şi economia Turciei a supravieţuit unei campanii de distrugere pornită de sistemul financiar american care a lovit puternic în liră şi în sistemul bancar al turcilor care însă a supravieţuit şi s-a întărit după proverbul ce nu te distruge te întăreşte.

Războiul din Ucraina a fost mană cerească pentru turci. Pe de o parte au vândut arme la greu dupa faima Bayraktar-ului, apoi au câştigat din Grain Deal dar în principal deoarece nu participă la sancţiuni sunt un proxzz pentru resursele ruseşti în UE. În plus, au pornit centrala nucleară construită de ruşi şi administrată de ruşi care le produce 25% din necesarul de electricitate, evident la costuri infime, ceea ce ajută imens la costul de producţie în lupta cu tembelismul european care crescând preţul la energie practic distruce producţia şi consumul.

Ce trebuie să ştim despre turci este că sunt impredictibili şi neserioşi, adică se umflă în pene dar rareori trec la fapte, cum au dovedit şi în Siria unde nu au reuşit nici măcar să îşi securizeze acel coridor de 15 km în jurul graniţei. Halal renaştere otomană cu aşa blegi. Erdogan e tare în gură, dar altceva nu are, adică cohones. Armata nu ştim cum mai este, dacă mai e pro sau contra NATO. Capacităţile există dar Erdogan nu este un lider real, poate doar după Erdogan Trucia va arăta ce poate militar.

Singurele capacităţi de negociere ale Turciei sunt legate de bazele americane din Turcia care încă conţin capacităţi pe care americanii ar dori să le poată folosi la nevoie. Evident că Turcia nu e de acord, de aceea americanii trimit în zonă numeroase asseturi care să poată compensa faptul că nu prea pot să folosească nici bazele din Turcia, nici cele din Iordania nici cele din Quatar. Da, SUA are baze peste tot în lume în majoritatea statelor musulmane cu excepţia Iranului. Singura lor problemă e că nu vor putea ataca Iranul din aceste baze deoarece există riscul unor rebeliuni care să dizolve puterea actuală şi să păţească ca în Afganistan.

Ocuparea Gazei

Israel are o problemă. Trebuie să ocupe Gaza rapid. A mobilizat rezerviştii ceea ce înseamnă că economia e pe pauză. Într-adevăr americanii pompează bani, dar totuşi, nu poţi ţine o armată mobilizată fără să facă nimic.

Aşadar a încercat să intre în Gaza dar canalele subterane sunt problematice. După ce trec de o anumită ieşire a unui tunel, palestinienii ies prin spate, pe furiş şi lansează rachete anti-tanc de aproape. Astfel nu se poate face nimic, orice avansare e moarte sigură. Prin urmare s-au retras.

Evident încearcă bombe, bombardează tot ce pot. Dar bombele nu pot distruge tunelurile şi nici nu ştii unde au acestea ieşiri. Dacă structura tunelurilor este complexă, misiunea e una de durată şi doar cu mii de morţi pot israelitenii să avanseze. Putem vedea ce înseamnă războiul de gherilă la Bahmut şi mai nou la Avdivka. Acolo însă ucrainienii nu apucaseră să facă tuneluri şi nu se pregăteau de ani de zile pentru invazia armatei Israelului.

Israel a părăsit Gaza tocmai din cauza acestor probleme, legate de imposibiltatea de a face faţă la un număr mare de populaţie şi clăridi. Raderea la pământ a întregului teritoriu este singura strategie dar pentru asta au nevoie de multe bombe. De aceea SUA a interzis exportul de armament.

Război permanent

Războiul permanent în Gaza este cert. Proteste, frecuşuri, ameninţări. Dar până nu vedem revoluţii, ţările musulmane nu vor face nimic. Prevăd o erodare continuă a Imperiului, SUA va face orice ca să ajute Israelul şi dacă lumea era deja scârbită de politicieni deoarece în loc să sprijine populaţia afectată de inflaţie dădea ajutoare Ucrainei, acum cu Israelul tot va fi la altă scală şi nu există niciun politician care să mişte în front, există aliniere totală pro-Israel în contras cu opinia publică care evident este pro-Palestina dar chiar şi filo-sioniştii realizează că SUA nu are bani ca să pompeze continuu în Israel în condiţiile unei crize destul de nasoale în SUA.

De aceea doar escaladarea la un război cu Iranul poate aduce o oarecare stabilitate pentru Imperiu, dar tare mi-e teamă că pentru asta va fi nevoie de un nou fals flag, fie în Israel, fie în SUA.

Insă atacarea Iranului va veni la pachet cu intrarea în război a altor actori musulmani şi poate chiar a Rusiei. Cel puţin în Ucraina, faptul că banii se taie, impactul acestui nou focar din Levant se va resimţi. După terminarea Ucrainei, industria rusească de armament deja pe turaţii accelerate, va duce arme către Iran şi către alte ţări musulmane, poate chiar Turcia. O alianţă Turcia-Rusia poate chiar permite turcilor să intre în Siria cu acordul lui Assad şi să ameninţe terestru Israelul.

Cum terestru Imperiul nu mai are posibilităţi, cu siguranţă se va apela la nucleare. Care nucleare vor produce o criză economică cum nu a mai fost.

De aceea, vă recomand să recitiţi seria de articole Ieşirea din sistem din perioada plandemiei. Articolele nu sunt mari, nu am intrat în profunzime în subiect ci doar am dorit să punctez câteva aspecte. Bunăoară, dacă ne uităm retrospectiv, vedem că deşi plandemia a trecut, noi şi noi probleme apar şi cine s-a rupt de sistem în plandemie este cumva izolat acum. Mă refer la inflaţie, la aşteptările de la societatea modernă, la aşteptările de la şcoală (în cazul părinţilor), la aşteptările legate de prosperitate şi creştere pe scara socială. Evident în perspectiva războiului nuclear, toate acestea sunt glume proaste şi cei care sunt suficient de independeţi vor fi cel mai puţin afectaţi.