Problemele Ucrainei în război sunt multiple. Motivele de optimism puţine. Încep cu cele din urmă deoarece eu cred că până şi motivele de optimism sunt problematice. Voi explica.
Avem deci din când în când lovituri spectaculoase ale ucrainienilor asupra flotei ruseşti. Dacă de alte progrese nu prea sunt în stare, dacă tancurile leoparde ale nemţilor au intrat în silentio stampa după ce ruşii le-au făcut praf, dacă dronele conduse de piloţii ucrainieni foarte pricepuţi nu prea fac faţă asaltului de drone al ruşilor care par să nu aibă probleme să lovească orice ţintă oriunde dincolo de front, când auzim de loviturile asupra navelor de la Marea Neagră, ceva nu se leagă. Mai precis performanţa ucrainienilor în targetarea acestor nave este de departe cu mult peste performanţa în alte sectoare.
Dar nu doar loviturile asupra navelor maritime sunt spectaculoase, ci ucrainienii au şi lovituri asupra unor aeroporturi destul de bune, în interiorul Rusiei cu multe avioane afectate, cu avioane scumpe, de ultimă oră, chiar asupra unor bombardiere nucleare. Cum de reuşesc asta ucrainienii? După părerea mea, americanii le dau cu linguriţa arme şi sprijin pentru îndeplinirea unor misiuni specifice. Sub umbrela prudenţei, cum că nu pot să le dea ucrainienilor de toate deoarece ruşii ar escalada, americanii le dau totuşi tot ce au nevoie pentru a decima flota rusească de la Marea Neagră. Secretarul Consiliului de Apărare al ucrainienilor se laudă deja că au distrus 20% din navele ruşilor. Oare la ce procent se vor oftica ruşii şi vor escalada? Deoarece este aproape clar pentru toţi că resuse NATO sunt folosite în aceste atacuri, poate chiar aeronave cu radare care decolează de la noi şi scanează tot ce pot la nordul Mării Negre. Dau coordonatele la rachetele ucrainienilor care apoi lovesc.
Cu siguranţă ruşii îşi plimbă navele şi cu siguranţă au şi sistem de apărare. Dar sistemul de apărare poate fi derutat dacă există mai multe lovituri în acelaşi timp, adică nu poate face faţă la lansarea a 50 de rachete de exemplu. Evident că 50 de rachete costă şi Ucraina nu şi-ar permite prea multe lovituri de astea prin care să paralizeze sistemul de apărare, aşa cum nici ruşii nu îşi permit un atac doar cu artilerie continuă, deşi dacă ne uităm pe hartă …
Aşadar sunt costuri imense pentru astfel de lovituri, poate mai mari decât beneficiile în acest război pentru ucrainieni. Ei oricum nu mai au nave, acele nave nu reprezintă un asset pentru ruşi în Războiul cu Ucraina deşi unele au mai fost folosite pentru a lansa rachete. Însă în ultimul timp ruşii preferă dronele deoarece sunt mult mai ieftine şi doresc să păstreze rachetele pentru viitorul război cu NATO.
Iată deci de ce cred eu că preţul acestor lovituri ca şi know-how-ul este oferit de americani care au în planul lor strategic de acum vreo 15-20 de ani, neutralizarea puterii maritime a ruşilor din Marea Neagră, de unde şi presiunea permanentă asupra turcilor, bulgarilor şi românilor ca să investească în proiecte comune, ca să facă misiuni comune etc. Evident că Erdogan e deja pierdut deşi în Septembrie turcii au participat la un astfel de exerciţiu.
Acum să trecem la probleme: fractura de la vârf. Cearta între Zelensky şi liderul armatei Zaluznâi este atât de mare încât fiecare se opune vehement la tot ce zice celălalt. Adică, Zelensky zice că cutare teritoriu nu trebuie pierdut cu niciun preţ, Zaluznâi zice că teritoriul nu e important, ci mai degrabă trebuie salvaţi oamenii ca să poată să lupte în continuare şi să recupereze terenul. Nu ştim noi prea bine ce se întâmplă în spate, la slavi sunt mereu maşinaţiuni tembele şi greu de înţeles, aşa cum a fost la ruşi cu Prigojin. Tot ce rămâne este să vedem avionul cui pică primul, al lui Zelesky sau al lui Zaluznâi. Cert este că această ceartă nu e bună deloc pentru soldaţi care parcă că îşi pierd puterile şi în ultimul timp ruşii avansează rapid pe diverse direcţii.
O altă problemă pentru ucrainieni este că iarna nu prea vine, mai bine zis îngheţurile şi zăpezile suficient de mari cât să blocheze tancurile. Deocamdată chiar dacă e frig şi ceva zăpadă, ruşii bombardează şi avansează, având nenumărate succesuri şi mişcând masiv linia frontului. De fapt este exagerat spus că mişcă linia frontului deoarece sparg frontul efectiv, căci ucrainienii nu mai au alte fortificaţii. Până acum câteva luni mare parte din bătălii s-au dat pe fortificaţii construite în timp de aproape un an, pe perioada de vară. Acum ucrainienii abia apucă să se retragă, de construit cine să mai construiască tranşee sau alte apărări?
Tranşeele contează imens în războiul din Ucraina deoarece natura nu îi ajută pe ucrainieni şi fiind câmpie, ruşii avansează cu tancurile non stop dacă prind un traseu. La Avdivka s-a văzut că cele mai mici forme de relief, un banal deluşor fortificat cum trebuie i-a ţinut pe ruşi în loc şi au pierdut nenumărate trupe. Dar astfel de zone sunt puţine, ucrainienii ar avea nevoie de tranşee şi de linii multiple în spate, dar cine să le mai facă când mare parte din tineri sunt la ski?