În acest articol:

• Ucraina nu stă deloc bine
• Ruşii măresc salariile soldaţilor
• Negocierile sunt vax

---

Ucraina nu stă deloc bine

Ruşii avansează în fiecare zi, pas cu pas. Ucrainienii dau înapoi. Puţine sunt locurile unde recuperează ce au pierdut în ziua anterioară. Sătuc cu sătuc, autostradă cu autostradă, ruşii avansează, vin spre Galaţi.

Cea mai improtantă localitate pierdută recent este Zalizne. Harta de mai sus este puţin în urmă faţă de realitate. Avansul are loc mai ales pe frontul de vest. Tempo-ul avansului este din ce în ce mai mare. Ruşii învaţă să avanseze repede, să fructifice slăbiciunile de pe linia frontului. Testează rezistenţa ucrainienilor şi avansează în cele mai slabe locaţii, apoi repetă tehnica pincerului – avansarea pe 2 direcţii şi încercuirea inamicului. Când nu pot încercui ucrainienii, caută să taie liniile de aprovizionare în aşteptarea întăririlor din spate.

Ruşii măresc salariile soldaţilor

A circulat o ştire că Putin a dublat salariile celor care se duc la răzbel. De unde o avea bani nu ştim, deoarece economiştii se miră ca proştii de performanţele economice ale Rusiei şi cum de nu sunt ei în genunchi. Ziarul Site-ul Bursa surprinde această evoluţie pentru ei paradoxală şi banează comentariile în care le pun în vedere că aici am prezis contrar economiştilor citaţi de ei şi am avut dreptate.

De ce acest ziar se informează de la economişti proşti când ar putea să citească chiazna.ro şi să înţeleagă de ce economia Rusiei duduie, nu înţelegem.

Paradoxal, sanctiunile au avut chiar un efect pozitiv: au ajutat dezvoltarea economiei Rusiei prin diversificare si prin eliminarea companiilor ineficiente care operau mai mult pe credit, gratie fluxului de bani care cauta mereu randamente sporite acolo unde dobanzile negative nu au ajuns inca.

In ciuda sanctiunilor, marile companii din vest care doresc o piata de desfacere de 144 de milioane de oameni nu au stat departe [2] si au profitat din plin de caderea rublei pentru a face investitii majore in domeniile retail dar si productie (cum ar fi Ikea). Nivelul investitiilor straine nu a ajuns inca la nivelurile anterioare razboiului din Ucraina dar sanctiunile nu au facut decat sa tina departe pe “cautatorii de aur”  care ar fi pompat in piata creditelor cum s-a intamplat in Romania inainte de 2008 si sa invite companiile cu perspectiva pe termen lung care au adus nu doar finante ci si au stimulat dezvoltarea locala.

2023 AUGUST – CHIAZNA.RO Sunt sancţiunile asupra Rusiei similare cu sancţiunile asupra Japoniei care au declanşat decizia acesteia de a intra în război cu SUA?

Recunosc că poate limbajul folosit aici nu este tocmai unul scholastic dar specialiştii de la Bursa ar putea prelua unele idei şi le-ar putea regurgita ei, pentru publicul lor cu un IQ de 5 ori mai scăzut pentru a explica de ce totuşi Rusia are o economie solidă şi va rezista fără probleme în continuare.

Nu am abordat până acum pe larg aspectele economice ale Rusiei dar nici nu este nevoie deoarece sancţiunile sunt evident un glonţ tras în picior de americani, mai precis în piciorul europenilor. Bombardarea conductei a fost cel mai clar indiciu pentru tembelii care încă nu s-au prins că nu de Rusia le e frică americanilor ci de pierderea Europei care în colaborare cu Rusia şi China ar putea creşte economic atât de mult încât SUA ar arăta faţă de UE ca Africa faţă de UE astăzi.

Potenţialul uman şi tehnologic al UE, unit cu resursele Rusiei şi cu puterea industrială a Chinei ar face SUA inutilă şi ar marginaliza-o. Evident această colaborare ar propulsa şi mai rapid China în pole-position care este riscul existenţial al SUA ca hegemon global. Şi fanaticii hegemonismului imperialist american fac ce pot ca să menţină status-quo-ul: bagă sancţiuni.

Sancţiunile asupra Rusiei au forţat Rusia ca să întărească legăturile cu China şi cu alte state, printre care aş numi neapărat India deoarece discountul de preţ al energiei ruseşti de care au beneficiat indienii au dus la o creştere economică accelerată şi la o creştere a puterii de autodetrerminare a Indiei ridicând serioase semne de întrebare cu privire la scăparea acesteia de sub influenţa subredă oricum a Imperiului. În fapt, SUA nu mai au nicio putere asupra Indiei şi dacă va fi strânsă cu uşa, aceasta va alege inevitabil BRICS. Aşa cum China nu poate fi strânsă cu uşa şi deşi americanii au pedepsit unele bănci chinezeşti irelevante pentru „finanţarea Rusiei”, în fapt Imperiul nu mai are nicio putere decât să se ia de minion, ca un fraier guraliv care are pe lângă el pe cei mai fraieri şi total irelevanţi neica-nimeni.

Cu resurse ieftine, cu preţul petrolului suficient de mare încât să conteze discountul oferit de ruşi dar nici prea mare cât să inhibe dezvoltarea economică a Asiei, Rusia o duce mult mai bine decât cred europenii captivi narativului oficial şi maşinăriei de propagandă.

Nu doar că sancţiunile au stimulat dezvoltarea ecnomică internă şi consumul intern, dar tăierea profiturilor făcute de ruşi înainte din vânzarea masivă către nemţi de gaze şi alte materii prime, a forţat ruşii ca să nu se mai bazeze doar pe veniturile din materii prime ci să stimuleze industria internă, adică adăugarea de plus valoare la materia primă şi revânzarea acesteia la export. Războiul de antrenament cu Ucraina este folosit ca un pretext şi pentru stat să stimuleze anumite sectoare industriale care stimulare beneficiază întregi lanţuri de aprovizionare şi crează condiţiile propice dezvoltării unui ecosistem industrial.

La fel a făcut China stimulând mereu exportul prin manipularea monezii, acum Rusia e obligată de împrejurări să aibă o monedă slabă, să reducă importurile străine şi statul să finanţeze companiile care produc şi dezvoltă noi capacităţi de producţie.

Din păcate, problema demografică este una reală pentru ruşi deoarece această dezvoltare nu se poate face fără oameni mulţi, iar ruşii pe lângă faptul că au cifre de natalitate proaste, mai au şi răzbelul pe cap şi o parte din forţa de muncă de dedicată războiului. Asta îi împinge la importul de oameni din est, dar aici apare cumva aceleaşi probleme pe care le au europenii cu năvălitorii: diferenţialul cultural. Despre asta nu avem însă ce să spunem deoarece nu prea ştim, nu există anchete, articole sau analize serioase care să ne prezinte cum stau lucrurile. Tot ce ştim este că mulţi estici vin spre vest ca să muncească în industrie, aşa cum vin la război, vin şi pentru a munci în noile industrii pe care Rusia şi le dezvoltă.

Termin acest subiect cu o comparaţie între balanţa comercială a Rusiei comparativ cu a României. Este evident că niciodată nu vom putea noi face întors acest raport deoarece este unul de putere şi pe de altă parte noi nu avem resursele Rusiei care ocupă o bună felie din acest chart. Dar totuşi, urmăriţi evoluţia recentă la Rusia ca să vă daţi seama că deşi teoretic Rusia ar fi forţată să importe şi să consume, situaţia este exact inversă, de unde teoria mea că diversificarea economică în Rusia este un fenomen care va surprinde şi mai mult economiştii de unde se informează cei de la Bursa, este adevărată.

Negocierile sunt vax

Poate aţi auzit recent că Zelensky tot vrea negocieri. Dacă chiar ar vrea, ar demisiona. Zelensky nu poate fi preşedinte şi să negocieze, este aberant. Ruşii au declarat că nu tratează decât cu americanii, dar deja ştiu că americanii nu vor să termine războiul din motive explicat aici pe blog de la începutul războiului.

Condiţiile care nu se vor schimba ale ruşilor sunt:

• „demilitarizare” – practic Ucraina trebuie să renunţe la armată; nu va mai fi cazul de „ajutoare” militare; evident, ruşii vor permite companiilor din vest să exploateze resursele Ucrainei; se vor termina discuţiile despre oricare aderare a Ucrainei;
• eliminarea sancţiunilor – fără asta, pacea nu poate ajuta cu nimic Rusia: de ce s-ar opri din cucerirea de teritorii? Singura motivaţie pentru ruşi a terminării avansului ar fi perspectivele economice ale ridicării sancţiunilor;

La pachet cu astea, ruşii mai pot adăuga şi altele, ca să aibă ce să cedeze. De exemplu, pot cere introducerea de legi care să interzică pe Bandera. Dar pot renunţa la asta dacă cele menţionate mai sus sunt acceptate de americani.

Deci orice se discută despre negocieri e abureală deoarece deşi poporul ucrainean vrea pacea, americanii nu sunt interesaţi. Chiar dacă vine Trump şi presupunem că nu va mai fi interesat de război, dacă va accepta să nu mai trimită arme şi partea cu sancţiunile, nu va accepta partea cu „discuţiile de aderare” deoarece e chestiune de orgoliu.

Mai există unele voci care menţionează posibilitatea unei „îngheţări a conflictului” pe modelul corean. Aceşti habarnişti compară aiurea situaţiile. Acolo exista un echilibru atât de masiv încât nicio parte nu putea să mai avanseze. Aici ruşii sunt în plină ofensivă şi ucrainienii bat în retragere având probleme şi să protejeze anumite teritorii care sunt efectiv goale şi ruşii nu le ocupă încă deoarece nici ei nu au oameni.

Altfel zis, nu există echilibru de forţe care să favorizeze o îngheţare şi pentru ruşi oportunitatea istorică de ocupare totală a Ucrainei nu se va mai ivi dacă ia o pauză în timp ce europenii pot să trimită trupe şi arme mult mai multe în perioada de „îngheţ”.

Mai degrabă, ca alternativă la „îngheţ” eu sper la o „pauză strategică” a ruşilor care se pot decide singuri unde se opresc pentru o perioadă, dacă ucrainienii învaţă ceva din trecut şi vor participa la această pauză, fără să îi mai provoace pe ruşi cum au făcut în trecut în Belgorod.