Yves Chandelon (62 de ani) – auditor sef  pe departamentul de investigatii in finantarea terorismului – a fost „sinucis”. El este fiul unui mare om de afaceri belgian. Tatal lui i-a gasit un job in banca in Liege, insa in curand din cauza unor scandaluri (frauda interna) a fost mutat „disciplinar” la Luxemburg, intr-o alta banca, unde aducand clienti din Belgia, a crescut in structura de management.

Apoi, in 1998 tatal sau i-a gasit un job la NATO prin relatii, desi Yves nu avea nici o patlama (nu a facut nici o facultate de specialitate). Un traseu epopeic si un final tragic. Teoria oficiala este ca Yves s-a sinucis. Sunt nenumarate semne ca teoria sinuciderii are multe probleme, principala fiind ca arma cu care s-a sinucis nu era una dintre cele 3 arme pentru care avea licenta. De asemenea, felul cum tinea arma cand a fost gasit este greu de suprapus cu traiectoria glontului gasit in cap. Zvonistica indica faptul ca ar fi avut datorii insa nimeni din familie nu crede teoria sinuciderii, argumentele fiind ca Yves avea o stare financiara buna, facuse chiar planuri de vacanta, etc.

Deci un functionar NATO cu vechime de 18 ani, care s-a invartit in jurul investigatiilor cu privire la finantarea teroristilor moare intr-un atentat. Oare cine sa fie cei care l-au sinucis si cei care vor ca moartea lui sa para sinucidere? Ne putem uita in istoria recenta sa vedem daca mai exista cazuri similar.

Hmm, Sibel Edmonds ne mai prezinta un caz interesant. David Kelly: un expert in arme de ucidere in masa care in timpul pornirii razboiului impotriva Irak-ului pe motivul ca detin arme de distrugere in maza, s-a opus teoriei oficiale. Ulterior a fost gasit si el „sinucis” si autopsia lui a fost secretizata. Familia care initial a declarat ca nu crede in sinucidere, ulterior a lasat-o moale. In videoclip, Sibel enumera alte cazuri similare.

Un caz similar de crima punctuala care a vizat un diplomat a trecut neobservata zilele trecute: Petr Polshikov, consilier al ministerului de externe specializat pe America Latina. Moartea a avut loc cu cateva minute inainte de omorarea ambasadorului rus in Turcia.

In cazul Yves Chandelon, acesta stia va viata lui este pusa in pericol si a dat spre pastrare fiului sau niste documente „senzitive”, pe care acesta le-a furnizat politiei, desi era logic ca mai bine le pastra pentru a se asigura ca el nu este urmatorul „sinucis”. Evident ca nu vom afla nimic despre ce era vorba in acele documente.

Orice concluzie este greu de tras, mai ales avand in vedere linistea in jurul acestor crime. La cat sange se varsa zilnic in lume si la cate frecususuri de arme sunt in pregatirea marelui show care va fi WW3, pare de inteles. Cinste reporterilor independenti care mai zvarcolesc pe ici pe colo astfel de cazuri pentru a ne arata ca viata este scurta si ca democratia, libertatea de exprimare, statul de drept sunt doar niste iluzii, chiar in tarile care ne sunt noua prezentate ca etalon. Lumea este condusa de mafioti si va fi in continuare o vale a plangerii.