Daca Weinstein imi era un nume necunoscut si despre care nici acum nu stiu prea multe (nu pot numi de exemplu un film produs de studioul lui), iesirea la iveala a lui Kevin Spacey m-a scuturat putin facand sa regret si mai mult ca mi-am pierdut timpul cu House of Cards.

Nu-mi explic de ce m-a atras acest serial, asa cum nu-mi explic nici de ce m-a atras Breaking Bad. Raul are o atractie, poate este cea mai sumara explicatie si asta e de-ajuns.

In esenta, actorii si regizorii filmelor sunt profetii nostri: ei sunt cei la care ne holbam, ei sunt cei pe care incercam sa ii imitam sau sa ne comportam ca ei, de la ei invatam cum sa fii „cool” si altele.

A fi politician in ziua de astazi si a privi House of Cards, nu te poate lasa rece. Trebuie sa ai o personalitate puternica si un caracter de piatra ca sa nu incerci sa „furi” si tu ceva lectii. Desi in paranteza fiind spus, americanii au de luat lectii de la noi la acest capitol.

Mare parte din cultura si din aspiratiile omului contemporan sunt formate prin cinema. TV-ul are si el rolul lui dar imersia cea mai profunda in virtual, pe langa jocurile pe calculator, o are de departe cinemaul. Vrem, nu vrem, aceasta este realitatea. Da, scoala poate are un impact, da, poate parintii mai pot face si ei ceva si evident ca Facebook-ul are si el grija sa „puna umarul” la formatarea creierului tinerilor de astazi. Dar nu doar a tinerilor. In rau sau in bine. Insa cinema-ul este de departe sursa de eroi (rai sau buni), sursa de povesti si matricea universala care apasa pe capul omului modern oriunde s-ar afla el si orice limba ar vorbi.

Si vedem zilele acestea – daca mai era nevoie – cine sunt cei care fac matrița, ce au ei in cap, ce viata au ei, ce valori respecta (sau nu). Cu privire la Kevin Spacey, multi au apreciat cat de bine a intrat in personaj in House of Cards. Acum, cei care credeau ca este doar un actor bun care incearca sa redea niste realitati ale politicii americane, realizeaza de fapt de ce isi intrase el atat de bine in rol.

Pare redundant si oricum lipsit de importanta sa tragi semnale de alarma cu privire la gunoiul mediatic in ziua de astazi. E ca si cum ai spune unor oameni care se zbat sa iasa dintr-o mlastina, „vedeti ca v-ati udat pe haine”, cand oricum problema principala nu e atat namolul si apa, cat supravietuirea.

Supravietuirea sufleteasca este evident compromisa si misiune imposibila in ziua de astazi incat in aceasta privinta nu putem spune decat „cele cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu”.

Dar asta nu inseamna ca trebuie renuntat la lupta si ca nu putem face nimic. Auto-educatia, auto-cenzura si atentia sporita cu privire la ce consumam, mici sau mari fiind, in ziua de astazi trebuie sa devina la fel de importanta ca atentia cu care trecem strada. Am fost uimit de superficilitatea cu care unii parinti isi lasa in ziua de astazi copiii si chiar ii incurajaza sa sarbatoreasca Haloween, care nu este nici sarbatoare si nici daca ar fi, dupa „oferta” ei, nu ar trebui sarbatorita. Pe scurt Haloweenul este o suspendare a regulilor si conventiilor, este o depasire a ceea ce este permis si un indemn la urat. Cele mai premiate costume de Haloween sunt cele mai grotesti. Dupa cum am spus, raul atrage – aceasta este si explicatia de ce Haloween este din ce in ce mai popular si pe la noi. Copilul – dar nu doar copilul – nu este deloc pregatit sa infrunte raul, oricat de nonconformisti s-ar crede parintii criminali care isi lasa copii sa se imbrace ca dracii.

Departe de mine de a propune solutia „talibana” de a taia orice contact cu cinema-ul, tv-ul etc. Selectia insa trebuie sa fie facuta cu cap, ca si timpul alocat, ca si momentul in care alegem sa vedem un film, ca si cantarirea bine a valorii timpului alocat acestui film. Cred ca daca oamenii ar constientiza clar ca poate mai au 3-4 zile de viata (viitorul este indeajuns de incert inca sa avem sanse mari ca sa murim intr-un accident, de exemplu), nu stiu daca 95% ar mai alege sa piarda timpul vizionand un film punand in balanta petrecerea acelui timp cu familia. Ori cine poate spune in ziua de astazi ca petrece destul timp cu familia incat mai are si pentru filme?

Cinema-ul in ziua de astazi a ajuns la un nivel cu totul jalnic nu doar prin prisma actorilor si a producatorilor. Si nu ma refer doar la Hollywood care oricum nu a avut niciodata pretentia de calitate, ba din contra, necesitatea de a face filme populare, care sa aduca bani, impune limitari destul de drastice la stacheta calitativa, exceptiile fiind rarisime. Este insa surprinzator, ca in ciuda trecerii industriei peste hopul pirateriei si in ciuda cresterii nivelului de trai care inseamna mai mult timp liber pentru un numar din ce in ce mai mare de oameni – deci cerere, exista inca o nisa care a ramas goala: nisa filmului cultural sau macar clasic.

Prosperitatea domeniului si cresterea cererii de consum este insa tocmai cauza acestei probleme: faptul ca exista din ce in ce mai multi producatori si ca prin eficientizarea distributiei care a taiat „the middle man” (ma refer aici la Netflix, HBO, etc) cresc fondurile pentru noi productii, inseamna ca exista cerere foarte mare pentru actori si regizori in aceste domenii si prin urmare, banul trage inspre el capacitatile umane care ar putea merge in alte sectoare, mai putin populare si mai mult artistice.

Nu vad o solutie la aceasta situatie prea curand, prin urmare cei care vor sa vada filme care nu sunt gunoaie trebuie sa caute in istoria cinematografiei, unde oricum este mai mult film bun de vazut decat poate consuma un om intr-o viata.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

STIRI PE ACEEASI TEMA:

„He’s A Pedophile”: More Shocking Testimony Of Kevin Spacey’s Criminal Sexual Behavior Emerges

NYPD: Rape Allegation Against Harvey Weinstein Is „Credible”, Arrest Possible