Despre operatiunile REPO din Romania si despre cum reprezinta acestea un mecanism rapid si direct de interventie a bancii centrale pe piata banilor (money markets) am explicat aici acum 7 ani.

O explicare detaliata dar simplista a socului de pe piata REPO produs in SUA in Septembrie, o gasiti la ziarul Bursa aici.

Ca sa intelegeti pe scurt ce s-a intamplat, sa ne imaginam ca avem un bolnav de inima care a facut infarcturi multiple si este tinut in viata pe aparate. Tehnic, terminologia medicala folosita pentru a exprima starea bolnavului este: „bolnavul a fost stabilizat si este in afara unor riscuri iminente. Vom urmari evolutia acestuia si vom face tot ce se poate pentru recuperarea starii lui”. Asa s-a intamplat in 2008: sistemul financiar bazat pe credit a facut infarct. Doctorii (Fed-ul si guvernul SUA) au „rezolvat” problema, punandu-l pe aparate: imprimanta de bani. Ce s-a intamplat in septembrie a fost defectarea aparatelor. Asta este explicatia pe scurt, in caz ca nu va intereseaza detaliile din Bursa. Paralelele sunt periculoase si ma opresc aici.

Este foarte greu de inteles piata de operatiuni repo a unei tari daca nu lucrezi cu ea zi de zi si daca nu esti specialist. Chiar si cei care lucreaza la noi, in Romania, in domeniu, nu pot intelege ce s-a intamplat in SUA pentru ca sunt reglementari diferite si prin urmare butoanele functioneaza cu totul altfel. Dar ce zic eu, chiar Fed-ul recunoaste ca nu stie cum sa controleze necesarul de lichiditate din piata si ca de aceea s-a intamplat acest „choak” de moment.

Opiniile cu privire la gravitatea si riscul evenimentului sunt variate ca raportare. Avem de la cei care considera choak-ul (si raspunsul Fed-ului) un eveniment extrem de negativ care arata ca Fed-ul nu mai poate tine lucrurile sub control (oricata lichiditate ofera, va fi in moment t0 in care aceasta nu va fi necesara) pana la cei care explica choak-ul ca pe un simplu accident datorat unor conditii speciale care au avut loc in acea perioada si care nu au mari consecinte (Fed-ul invata, a rezolvat oricum problema, chiar daca se mai intampla Fed-ul se va adapta la situatie, nu sunt consecinte de nicio natura pentru sistemul financiar doar ca trebuie ceva noi reglementari pentru a stabiliza si piata asta).

1. Lebada neagra

In ciuda dificultatii de intelegere si a complexitatii money market-ului american eu zic ca unele lucruri pot fi subliniate. Evenimentul este un candidat serios la a fi o lebada neagra. Va fi declarat insa o lebada neagra doar cand va fi certa implozia sistemului financiar actual bazat pe tiparnita Fed-ului si cand dobanzile o sa creasca si o sa intram intr-o noua paradigma. Chiar insa fara o amploare atat de grava, evenimentul este clar un exemplu de lebada neagra si constituie clar un contra argument la teoria oficiala ca interventionismul si ingineriile politicii monetare pot echilibra pietele si pot evita crizele (echilibrarile automate ale pietelor), prin urmare, nu mai avem nevoie de mecanisme de piata pentru ca noi reglementam piata si prin urmare o controlam total si prin urmare, putem sa evitam caderile de preturi si ruperea mecanismului cerere-oferta. In esenta, fara dubii, choak-ul de pe piata repo a fost o lipsa a ofertei de bani din partea Fed-ului, deci o dovada clara ca nu pot sa controleze nici macar cateva tranzactii infime (ca raport la toate pietele financiare) din core-ul core-ului (sau bufferul bufferelor, cum frumos zice un nene de la Pimco in conferinta asta).

2. Lender of last resort

Un alt lucru care l-as sublinia si care cred ca indiferent de raportari (alarmiste sau calmante) la acest incident, nu poate fi negat este acela ca Fed-ul cel putin pentru acele zile, a esuat sa fie lender of last resort. Cand dobanda interbancara iti creste brusc la 10% de unde tu ai scazut-o la 1.50-1.75%, nu mai poti sa te numesti lender of last resort sau daca o faci, o faci cu jumatate de gura si cu mii de explicatii si justificari.

Ori daca Fed-ul nu este in stare sa inteleaga si sa controleze chiar inima pietelor financiare care este lendingul interbancar unde sunt un numar limitat de operatori si unde pot clar sa vada fluxurile, sa estimeze cererea, unde nu exista necunoscute prea mari din partea unor jucatori straini, unde nu pot exista influente prea mari din partea unor factori exogeni (psihologia pietelor sa zicem, incidente aleatoare – falimente bancare etc), ce pretentie sa aiba Fed-ul ca poate asigura stabilitatea intregului sistem financiar al lumii?

Suntem deci pe muchie de cutit si lumea nu intelege. Oamenii cred ca criza din 2008 a trecut si in cel mai rau caz, cred ca va veni o criza similara si cu siguranta se gandesc doar ca dobanzile vor creste pe o perioada, pana intervin iar bancile centrale si singurele chestii nasoale vor fi scaderea cererii si eventual scaderea preturilor la unele asset-uri. Perceptia populara la noi are doar cateva componente cu privire la viitoarea criza: cresterea cursului, scaderea imobiliarelor, cresterea dobanzilor si scaderea consumului. Si asta doar la cei mai informati (sau cel putin cu pretentii) investitori. Nu ii blamez – este firesc ca oamenii sa gandeasca prin raportare la ceva cunoscut. Este imposibil sa convingi naivii ca un crash total al sistemului financiar poate avea loc oricand si in 3 zile hipermarket-urile vor fi goale. Increderea in stat, in banci in americani, in UE este infinita si aberant de solida. Evenimentul din septembrie a dovedit tocmai acest lucru, insa din pacate, oricat de mult ar fi popularizat, este greu de inteles chiar si pentru pasionati si specialisti pentru ca repet – daca nu lucrezi zi de zi in acea piata, nu poti sa ii intelegi mecanismele. Si chiar cei care lucreaza acolo, fiecare are perceptia lui si nimeni nu are interesul sa sustina opiniile alarmante si sa puna gaz pe foc.

Sa vedem insa si perspectivele calmante. Sa zicem ca pe termen lung, nu s-a intamplat nimic. Choak-ul a fost doar un eveniment punctual care stimuleaza Fed-ul si guvernul sa ia noi masuri de reglementare care sa evite alte spike-uri viitoare. Poate ca „primary dealers” – marile banci sunt chiar actori in aceasta criza si au incercat cumva sa manipuleze situatia in vederea obtinerii unor beneficii printr-o eventuala dereglementare. Exista conspirationisti care zic ca si 2008 a fost provocat pentru ca unele banci sa castige si cel mai evident exemplu ar fi evreii de la Goldman Sacs. Este imposibil insa sa stim adevarul si cert este ca orice criza aduce oportunitati deci nu putem vedea doar papusari peste tot.

In concluzie, nu doresc sa alarmez pentru ca stiu ca nu reusesc. Evident ca nu sunt de parere ca totul este doar un flake – daca era un flake, nu pompau sume imense o perioada atat de larga dupa si nici nu lua masuri preventive extraordinare pentru finalul de an – practic intentioneaza sa injecteze o jumatate de trilion in ultimele zile.
Nu am intelegerea si cunostintele necesare ca sa inteleg ce se intampla in piata repo, asa cum in 2008 desi aveam acces la internet si urmaream presa zilnic, habar nu aveam ce inseamna piata creditelor sub-prime.

Doresc insa sa subliniez ca pregatirea pentru urmatoarea criza financiara trebuie sa fie cu mult peste „invataturile” crizei din 2008. Schimbarea paradigmei financiare poate insemna nu doar caderea bancilor si schimbarea banilor ci si venezuelizarea intregii lumi. Recomandarea nu poate fi alta decat clasicul 3G american: God, Guns & Gold.