>> continuare la acest articol

NOTA: acest articol este un pamflet și nu conține recomandări de investiții. Instrumentele financiare cum ar fi stocurile și opțiunile prezintă riscuri mari și puteți pierde bani. Documentați-vă și consultați specialiști autorizați înainte de a face trading.

Atingeam tangențial în articolul anterior pe această temă problema tipăririi nelimitate de bani sub stindardul luptei cu virusul și pentru a combate distrugerea economiei datorată închiderii magazinelor și afacerilor de către fuhrerii medicali.

Impactul tipăririi trilioanelor de dolari de către Fed și a trilioanelor de alte monede de toate băncile centrale ale tuturor țărilor din lume, a produse un munte de bani care se revarsă în diverse locuri în ritm accelerat, precum o avalanșă lovește implacabil și face praf tot ce întâlnește în cale. Când vine avalanșa, sunt unii nebuni care doresc să se dea cu placa pe ea.

Așa se face că avem acum o armată invizibilă de minioni care au reușit să deturneze avalanșa și să o direcționeze înspre șmecherii de pe Wall Street care încercau să câștige – ca în anii trecuți, în situații similare – de pe seama companiilor strânse cu ușa de situația economică dificilă, pariind pe falimentul acestora.

Mai concret, este vorba de fenomenul pompării stocului GameStop de către utilizatorii aplicațiilor de trading pentru clienți retail gen RobinHood – dar nu numai. Ca fapt divers, deși RobinHood nu acceptă România, există unele aplicații care permit trading și din România. Cum a început totul? Nu îmi este foarte clar momentul de început. GameStop apăruse pe radar că o cam mănâncă falimentul. Ca de fiecare dată, hedge-fund-urile speculative, când miros că pute ceva, încep să shorteze stocul pentru a încerca să profite la maximum. Mai ales că banii sunt acum gratuiți și dobânzile aproape de zero, chiar dacă nu fiecare pariu dă rezultate, profiturile posibile din shortarea unui stoc umflat de tipărirea de bani dar lovit de ghionion prin apariția în presă a unor știri negative, pot fi masive. Pentru că majoritatea cititorilor sunt probabil mai familiari cu pariurile decât cu tradingul, o să fac o comparație simplistă cu pariurile fotbalistice: shortarea stocurilor unor companii înainte de faliment, care are un preț al acțiunii deja prea umflat, se aseamănă cu anunțarea accidentării la antrenament a atacantului unei echipe care are deja la pariuri cota favorabilă. Cei care află informația despre accidentarea celui pe care echipa favorită se bazează, poate paria pe echipa slab cotată, având șansele unui câștig masiv.

Dar ca orice pariu, există riscuri și shorterii sunt cei mai avizi la risc, având alocate fonduri suficiente încât să își permită să piardă de multe ori. Cum s-a trecut de la anunțarea căderii GameStop la promovarea acesteia pe Reddit, pe un canal dedicat pariurilor cu stocuri pentru traderii nespecializați/amatori care folosesc sume mici și aplicații pe smartphone, făcând trading for fun cu sume mici, asta nu știu concret. Este clar însă că la mijloc se află și oarecare … invidie/sfadă de clasă. Adică, oamenii vor să tragă o țeapă shorterilor de pe Wall Street care credeau că le-a pus Dumnezeu mâna în cap prin oferirea oportunității să shorteze pe acest simbol, aflat la ananghie. Comentând și organizându-se atât pe Reddit, dar și pe alte aplicații (de pe Discord au fost deja banați), „pariorii” s-au decis să cumpere acțiuni pentru a dejuca pariurile shorterilor reprezentați prin fonduri de hedging cu apetit crescut pentru risc și cu portofolii dedicate pentru a fi alocate în speculații riscante cu potențial de profit maxim. Cu cât mai mulți utilizatori cumpărau, cu atât shorterii trebuiau să acopere marginea, pozițiile lor fiind pe minus mult și obligându-i să cumpere la prețurile mărite producându-le astfel daune masive (3 miliarde de exemplu, pentru Melvin Capital).

GameStop, hedge funds’ most-hated stock, was targeted by an army of retail investors who marshaled forces against short sellers in online chat rooms. In the Reddit forum “wallstreetbets” with more than 2 million subscribers, rookie investors encouraged each other to pile into GameStop’s shares and call options, creating massive short squeezes in the stock.

27 IAN 2021 – CNBC

Schema în sine este un clasic pump&dump, ce este nou este că totul este la vedere și pump-ul nu este determinat de dorința de a câștiga din dump, cât de dorința de a falimenta fondurile care au pariat pe scăderea prețului. De altfel, nu cunosc profilul companiei GameStop, dar din puținul pe care îl știu, este ceva legat de streaming/jocuri video, deci nu este exclus ca să aibă numeroși fani care s-au gândit să se răzbune pe fondurile care au dorit să profite pe seama prăbușirii acestei companii.

Dar show-ul nu s-a terminat, cu siguranță unele hedge-fund-uri au rezistat pe poziție și nu au vândut, iar altele au intrat pentru a shorta după ce fenomenul a ieșit la suprafață, la prețuri cu totul altele decât cele care au motivat pe Melvin Capital. Subliniez: acum o luna, prețul GME era sub 20$, vineri s-a închis la 325$. Melvin nu știu când a cumpărat, dar să zicem că a cumpărat (poziții de vânzare) la 20$ pariind pe scăderea prețului pentru a câștiga câteva milioane de dolari. Acum că prețul a ajuns la 3-400$ și nimic nou schimbându-se la fundamentele economice ale companiei, este foarte cert că nu doar alte hedge fund-uri dar și nenumărați investitori cu apetit la risc și cash la îndemână vor shorta GameStop-ul pentru a câștiga.

Sunt însă nenumărate semne de întrebare și evoluția va fi interesantă. Pe de o parte, o parte dintre achiziții s-au făcut cu opțiuni care au scadență. La scadență, ele trebuiesc vândute și asta pune presiune în jos pe preț. Shorterii pun și ei presiune. Mobilizarea „comunității” este însă fantastică, depășită poate doar de gruparea hodlerilor de Bitcoin. GME nu este însă singurul simbol pe care se joacă, altele fiind în aceeași oală și posibil să aibă alte canale de mobilizare. RobinHood are însă probleme – ca broker, se poate arde rău de fluctuații atât de mari și a introdus unele reguli menite să diminueze riscurile pentru ei. Noile reguli, fac mai dificilă pomparea prețului și există o migrație spre alte aplicații. Amuzant, este că Google a anulat sute de mii de review-uri negative ale aplicației pe GooglePlay, arătând astfel că vocile utilizatorilor nu contează. Nicio aplicație însă, și niciun trader nu poate face față acestui fenomen, mai ales că în ultimul timp achizițiile de stocuri erau comisionate zero lei, deci mai ales dacă achiziția este cash, fără efect de leverage, app-ul nu câștigâ nimic.

Unele speculații din presa pun jocul pe seama banilor distribuiți în programul de relief de Covid al guvernului SUA. Creșterea Bitcoin-ului de asemenea a fost pusă inițial pe acești bani. Oamenii primesc o suma de bani gratuit, la care nu se așteptau și se gândesc să participe și ei la destrăbălarea globală de care au parte miliardarii care și-au dublat averile în pandemie din cauza creșterii spectaculoase, fără fundamente economice, ba chiar în pofida acestora, a prețurilor acțiunilor.

Acest fenomen nu este însă singular dar este o anomalie care are loc la lumina zilei și arată că banii nu ajung unde trebuie – la investiții, la cei care au nevoie de ei. Teoretic banii ar trebui să ajute pe cei care au rămas fără locuri de muncă și nu au din ce să trăiască. Culmea e că banii ajung la pariuri. Nu tu drumuri și poduri, nu tu investiții în „green energy”, nu autostrăzi, nu fabrici și uzine, nimic. Banii gratuiți, aruncați de guverne cu elicopterul doar ca să evite revolta plebei, nu mișcă lumea și nu produc nimic. Capitalismul a însemnat bani produși prin muncă, care apoi reintrau în economie, prin investiții, ducând la crearea de noi mijloace de producție, aducând plus valoare. Banii (cifrele din calculator) tipăriți de băncile centrale nu au nicio legătură cu capitalismul și nu au capacitatea să ajungă nici măcar în economia reală să producă inflație măcar la bunurile cele mai obișnuite cum ar fi o Coca-cola sau o ciocolată. Fermierii și cei care produc lucruri tangibile, utile supraviețuirii luptă în continuare cu scăderea cererii, degringolada lanțurilor de producție logistice, tensiunile geopolitice și haosul politic al „măsurilor” de luptă împotriva Covid. Între timp, trilioanele ajung în cazinoul piețelor financiare și sunt plimbate prin tranzacții și operațiuni digitale, ajungând mai devreme sau mai târziu tot în posesia miliardarilor care deja au cumpărat pământuri și proprietăți cât să le ajungă sute de ani în caz că transhumanismul va deveni realitate în curand.