Total independent de lansarea James Web Space Telescop-ului, am scris acum ceva timp un articol în care explicam de ce cred eu că Big Bangul este doar o poveste – deoarece nu sunt dovezi!

Nou lansatul telescop, cu o putere mult mai mare ca a Hubble-ului, cu noi spectre și cu o poziție ideală, deja încep să zguduie teoria principală actuală care a dominat știința de aproape 100 de ani. Evident că în locul Big Bangului vor fi puse în loc noi și noi povești poate chiar ma fantasmagorice ca aceasta, cum ar fi Teoria Simulării.

Să vedem însă mai concret ce noutăți a adus JSWT legat de validarea sau invalidarea teoriei Big Bang. JSWT a făcut fotografii la unele galaxii îndepărtate,

Începem însă cu o scurtă teoretizare a ce înseamnă știință, științific. Spunem că o afirmație este validată de știință dacă avem o teorie care a fost validată de experimente repetate făcute serios. Prin făcute serios înțelegem că toate variabilele implicate în rezultatul final sunt modifcate pentru a valida teoria. Evident că în cazul Big Bangului (ca și a Teoriei Evoluției – o gogoașă și mai mare) nu putem face niciun experiment. Avem în schimb unele observații. Dar observațiile pot fi interpretate subiectiv. În particular, teoria Big Bang-ului a apărut într-o perioadă în care știința încerca să lupte cu religia și să distrugă mai ales creștinismul. Cauzele sunt complexe și țin de politică și influeța unor organizații gnostice discrete prin care au încercat să lovească în tradiția creștină și cultura europeană prin promovarea unei noi religii, sub umbrela științei. Și noua religie este ateismul care are o singură poruncă: să nu crezi în Dumnezeu. Prin urmare, orice efort al scientismului s-a făcut în direcția dezvoltării de explicații alternative (la creștinism) cu privire la natura universului și la alte întrebări fundamentale. Așa s-a născut Big Bangul!

Și una dintre ideile importante ale Big Bangului este că universul s-a creat din nimic, acum aproximativ 14 miliarde de ani. Tot Big Bangul avea o teorie basm care ecplica „umflarea” spațiului prin teoria inflaționistă (confundată uneori cu Teoria Big Bangului). Pe baza teoriei campului inflaționist (un câmp imaginar – spre deosebire de exemplu de câmpul magnetic care poate fi măsurat), s-a dezvoltat o întreagă poveste despre „stadiile” expansiunii universului. Totul e bazat pe „modele”. Întreaga astrofizică din ultimii ani a însemnat observarea galaxiilor, a stelelor și mufarea acestor observații la diverse modele.

Modelele au rostul de a da spoiala de știință acestei teorii, deoarece sunt „matematice” și cum matematica este o știință … s-a propaga idea că dacă lucrezi cu modele faci știință. Dar în afară de modele, prea mult oricum nu se poate face în legătură cu studiul Big Bangului. Și chiar dacă modelele s-ar pupa 100%, din motivele explicate în articolul anterior pe această temă, științific nu există garanția că o teorie este corectă. Există mereu posibilitatea ca un amănunt important din observație să fie neobservat, caz în care între eșafodajul va pica când „știința va face progrese”, mai precis când noi observații vor face absurde vechile teorii.

EI bine, unul dintre modelele folosite în Big Bang descria evoluția galaxiilor și faptul că galaxiile vechi trebuie să fie observate într-un anume fel deoarece fiind tinere, dimensinea maximă era constrâns, lumina arăta într-un fel și pe baza modelelor s-au dedus unele caracteristici care ar caracteriza primele galaxii, anume cum arată ele, atunci când vom avea tehnologia să putem observa cât mai aproape de începutul universului. Încă nu avem această tehnologie, dar JSWT are capacități de a observa cu câteva sute mai departe decât Hubble și de asemenea, adaugă la spectrul vizibil, spectrul infraroșu. Și observațiile recente făcute de JWST INFIRMĂ aceste modele, în sensul că galaxiile observate, deși sunt depărtate, deci aproape de începutul universului, sunt mai luminoase decât ar trebui să fie, chiar suspect de luminoase, adic arată ca niște galaxi din aceiași perioadă în care s-ar fi format galaxia noastră.

Știrea a făcut ceva vâlvâ deși evident preoții Big Banguli au sărit repede să apere dogma, promițând noi „tâlcuiri”, adică noi modele de formare a galaxiilor care să explice observațiile actuale.

Fiind chestiuni prea tehnice, nu ne putem pronunța prea puternic în a afirma că Big Bangul a fost pur și simplu distrus de aceste observații recente. Zicem asta deoarece folosind computerele actuale se pot crea noi și noi modele foarte rapid care să se potrivească observațiilor pe care le avem. Problema e că oricât de potrivite vor fi aceste modele, pe măsură ce calitatea și cantitatea observațiilor va crește, ele vor deveni iar și iar învechite și greșite și vor trebui înlocuite cu altele.

În concluzie, cei smintiți se vor sminti în continuare și vor rămâne fanatici scientismuliu irațional care folosește instrmente științifice când îi convine, sumar și subiectiv pentru a susține o viziune filosofică asupra lumii conform căreia nu există Dumnezeu. Orice vor face, va fi doar ca să dovedească o lume fără Dumnezeu. Chiar dacă indiciile toate arată că Universul este creat de Dumnezeu, că are unele caracteristici spectaculoase (așa zisele parametre fine-tuning) fără de care nu ar exista nimic, chiar dacă observăm că Universul este atât de mare, atât de complex și viața atât de unică încât este un miracol, fanaticii scientismului vor continua cu noi și noi abureli să spele creierele celor care neavând un minim simț critic și nici capacitatea intelectual să observe cât de amuzant și lipsită de coeziune este această teorie, nu realizează paradigma în care sunt ținuți captivi ci primesc fără discernământ falsele dogme, șubredele canoane și mantrele ideologice ale falșilor oameni de știință care au declarat pandemie o boală cu rata de mortalitate mai mică ca pneumonia.

[P] Carte recomandată: Serafim Rose – Nihilismul. Radacina Revolutiei in epoca moderna