„Isărescu, dezlănţuit: Suntem ultimii din Europa” – Gazeda de Sud, Craiova
Ca țară cu inflație de top în UE, ce concluzie să tragem în privința lui Isărescu? Că ne duce la dezastru! BNR are principala misiune de control a prețurilor, conform statulului ei:
Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
Sursa: statutul BNR
Deoarece BNR a eșuat în stabilitatea prețurilor, firesc ar fi ca să cadă capete. Dar capul lui Isărescu nu va pica deoarece BNR este stat în stat și are putere mai mare decât guvernul României, care nici măcar ăsta nu mai pică. Democrația europeană a depășit cumva democrația comunistă în sensul că dacă Ceaușescu a dictat 25 de ani de zile până poporul l-a dat jos, în UE Isărescu dictează de 34 de ani și nimeni nu se atinge de el. Acum începe ca și „coaliția” să devină noua formă de vasalitate oficializată prin care baronii din vest dictează politicile la iobagii din colonii, lăsând presa „liberă” să măcăne cât dorește pentru a simula o democrație de formă în timp ce partidul unic de coaliție implementează ordinele din afară fără să dezbată, fără să se certe, fără să urmărească interesul poporului ci doar fac orbește, automat și fără scrupule ceea ce li se cere.
Am scris nenumărate articole despre Isărescu, despre manipularea cursului în defavoarea producției autohtone despre impactul negativ asupra nivelului de trai al românilor prin programul Prima Casă care a menținut prețurile ridicate în imobiliare doar pentru a nu afecta profiturile „investitorilor” străini și în general despre ipocrizia lui Isărescu în sensul că de nenumărate ori Isărescu dă dovadă că politica BNR este una dictatorială, aberantă, fără baze scholastice, fără aderență la o anumită teorie macroeconomică și fără nicio legătură cu fundamentele.
Deoarece am explicat de nenumărate ori de ce politica monetară de la noi (câți bani se tipăresc, ce dobânzi se practică, ce condiții de creditare există la bănci) ar trebui să urmărească dezvoltarea producției autohtone deoarece aceasta este singura cale de dezvoltare economică și creștere a nivelului de trai, nu voi mai relua vechile idei, ci doar dau referințe pentru cei interesați să vadă de ce cancerul Isărescu nu poate produce decât metastaze și nu este deloc un mister de ce România este coada Europei după 34 de ani de eliberare de sub jugul comunist.
Asadar, dupa cum ziceam, Isarescu a recunoscut ca BNR manipuleaza cursul valutar in functie de “fundamente”. Evident ca nimeni nu l-a intrebat ce este alea fundamente. Parerea mea este ca “fundamentele” lipsesc cu desavarsire si sunt de fapt ideile si viziunea lui Isarescu, ceea ce nu este deloc bine.
Cursul valutar al monedei nationale este extrem de important atat pentru cetateni cat mai ales pentru politica economica si fiscala a tarii, asa cum o fi ea. Cursul poate da jos sau poate frana dezvoltarea unei economii si ca acesta sa fie captiv fanteziilor unui pensionar senil care refuza sa iese la pensie, este strigator la cer.
Lipsa educatiei si a experientei pietei libere de la noi face ca putini sa sezizeze importanta ca cursul sa fie lasat liber de orice interventie si sa fie pur si simplu expresia dinamicii economiei noastre: cresc exporturile? Ne creditam mai putin? Mai consumam si intern? Cursul reflecta totul. Vine primavara si incep importurile de rosii? Cursul reflecta si preturile la importuri cresc. Astfel, producatorul intern are o minima protectie si o competitie corecta cu importatorii. Astfel, producatorul roman va produce si el rosii si va vinde si banii vor ramane in tara, deci deficitul extern se va micsora. Am dat un mic exemplu, poate irelevant.
Sursa: ISĂRESCU ȘI BĂTĂLIA CU FUNDAMENTELE (CONTINUARE)
Să revenim deci în prezent (Ianuarie 2023) și să vedem ce zice Isărescu în articolul referit din Gazeta de Sud. Pe scurt mesajul lui Isărescu a luat o turnură naționalistă tembelă surprinzătoare deoarece este de o ipocrizie maximală, Isărescu fiind – pe baza activității lui – principalul protector și garant al profiturilor „investitorilor” străini. Iată deci cum ostracizează Isărescu companiile care fac afaceri în România și se autofinanțează singure din afară unde creditele sunt evident mai ieftine, în loc să ceară credite la CeC sau la Transilvania la costuri duble decât pot accesa firmele lor mamă în țările de unde provin.
„Păi cum să obțină ei credite? Apare întrebarea: Cum trăiesc? E o întrebare grea. Cineva vine la mine: Da ce te deranjează domnu guvernator? Foarte bine că trăiesc. Angajează forță de muncă, plătesc niște salarii. Probabil că mai plătesc și niște impozite. Dacă nu au capital, cum de plătesc impozite? E un subiect deschis pentru dezbatere“, a mai afirmat oficialul BNR.
Sursa
Culmea este că un guvernator care menține cursul artificial tare pentru a stimula improturile și extragerea profiturilor în afară, critică companiile pe care el le ajută prin manipularea cursului să poată scoate profituri imense având avantajul garanției unui curs artificial stabil care nu este afectat de creșterea consumului.
Aici se merită o puțină recapitulare pentru cei care care nu cunosc mecanismele fundamentale care determină teoretic cursul unei monede și implicațiile asupra economiei unei țări a unui curs menținut artificial. Deci dacă românii consumă mult produse din export, teoretic leul ar trebui să pice în raport cu euro deoarece achizițiile se fac în euro și deoarece noi nu produce la fel de mult cât importăm (la nivel de țară) prin urmare, ar fi firesc ca cursul să explodeze deoarece nimeni din afară nu este interesat de lei deoarece nu are ce să cumpere cu ei deoarece noi nu producem. Isărescu, fiind la cârma BNR, preferă mereu să avem un curs cât mai stabil care să nu fie afectat de aceste dereglaje de comportament, motivațiile lui fiind scopul altor articole (pe scurt, trădare de țară și orgoliu narcisist ca să îl laude boporul tembel că leul e tare și nu pică).
Prin urmare deoarece leul este tare, producătorii locali nu pot să concureze cu cei din afară deoarece dobânzile producătorilor din afară sunt la jumătate decât la noi și prin urmare neavând finanțare, cei locali nu pot să investească și să se dezvolte la fel de mult ca cei din afară. Dacă cursul ar fi lăsat liber (piața îl poate regla), produsele din exterior ar crește în preț și producătorii locali ar avea șanse mai mari să vândă, să facă profituri pe care apoi să le reinvestească în tehnologie și în producție pentru a putea face ulterior față concurenței externe.
De altfel, singura argumentare a existenței unei monede naționale ar fi apărarea producătorilor interni prin bariera cursului. Ceea ce la noi nu se folosește. Se folosește în schimb cursul ca unealtă de menținere a unei pseudo-stabilități sociale care să garanteze o „cumințenie” în sensul evitării unor răscoale sau revolte în anumite momente de tensiune maximă, cu prețul renunțării la stimularea și protejarea producției locale și prin urmare a creșterii nivelului de trai și al prosperității.
Există evident o cârdășie între BNR și guvern în sensul că și politicile fiscale trebuie cât de cât să fie în corelație cu politica monetară și de asemenea Isărescu nu ar putea menține un curs tare dacă guvernul ar avea probleme cu finanțarea și nu ar primi din afară bani pentru a menține deficitele record inerente unei economii de subzistență, fără nicio osânză care să dea speranța unei auto-sustenabilități și a unei eventuale creșteri sănătoase a indicatorilor economici care contează (nu a consumului care repet, crește la nivel record).
Sub fumul sloganurilor fondurilor europene și mai nou sub aburul crizei artificiale produse la nivel mondial de Covid și de sancțiunile împotriva Rusiei, deficitele sunt tolerate și rezolvate prin finanțări externe dar problema concurenței între jucătorii din același bloc economic rămân, anume deși nemții, italienii și polonezii au aceleași probleme ca noi, situația la ei este cu totul altfel deoarece bancherii lor gândesc altfel și sunti cei în fața cărora Isărescu se pleacă și le pupă inelul.
Lipsa de pregătire a politicienilor, a ziariștilor și în general necunoașterea unor elemente fundamentale ale economiei de piață și ale capitalismului, pe lângă obiceiul tembel de racordare la conducta de îndoctrinare oficială și la strategia de produs știri pe principiul copy/paste/translate, fac ca românii să mențină o admirație nejustificată (ca să fiu blând în exprimare) față de un personaj nu doar incompetent, dar incontestabil responsabil principal pentru starea actuală a indicatorilor financiari ai României.
Singura mea oftică este că căpșunarii tembeli și necunoscători, în loc să cumpere Bitcoini trimit banii acasă în țară ca să mai pună o cărămidă la casa unde speră că se vor retrage la pensie și să-l ajute pe Isărescu să se laude că leul este tare deoarece intră bani în țară.
Ce nu înțeleg căpșunarii este că peste 5-10 ani casele în România probabil vor costa 20% cât costă acum, sau că deja sunt la vânzare nenumărate proprietăți în stare bună care cu minime reparații pot asigura un trai decent, ca să nu mai zic că realitatea a dovedit că puțini dintre cei care plănuiesc se mai întorc și mare parte din casele construite aiurea și nelocuite vor fi vândute pe prețuri de discount de către moștenitori sau la nevoie când decizia finală de rămas afară va fi evidentă.
Cât despre producătorii români, dacă nu ar fi creditele subvenționate venite de la stat la ordinul SUA care nu vrea să aibă scandal cu șomajul și tensiunile sociale care ne-ar pune în risc de „putinizare”, deja mulți ar fi închis deja activitatea de ceva timp. Pentru cei care doresc să exploreze mai mult viitorul și eventual să se pregătească, le recomand să se uite la Turcia care a trecut cumva printr-un șoc mai mare când conducta de dolari a fost tăiată (pe motive politice). Chiar dacă noi vom fi cuminți și dolăreii o să curgă pentru a ne menține pulsul, nu este deloc exclus ca la viitoarele alegeri, Imperiul să își schimbe gândurile și să se retragă rapid din Europa de Est cum a făcut-o din Afganistan. Atunci vom rămâne în fundul gol. Isărescu va fi păzit de armată și bancherii și politicienii nicăieri nu au probleme. Prin urmare, cât avem timp, să ne pregătim!
Eficienţa programului „Tomata“ după 5 ani şi peste 1 mld. lei cheltuiţi din bugetul de stat: importurile au crescut cu 30%, producţia locală cu doar 10%. În 2021, România a importat roşii de 113 milioane de euro şi a exportat de 1 milion de euro
https://www.zf.ro/companii/eficienta-programului-tomata-dupa-5-ani-peste-1-mld-lei-cheltuiti-21535090