Nu vreau să fac haz de necaz, ci doar să zic: „I told you so”. Nu o fac din mândrie ci pentru a atrage atenția de degradarea intelectuală la care asistăm. Sunt șocat de nivelul redus de cultură științifică elementară de care reporterii care au pus întrebările seismologilor dau dovadă. Urmăresc interviurile TV pe youtube (deoarece nu prea mă uit la televizor – deoarece nu-mi plac reclamele) și deși bineînțeles mă interesează ce spun seismologii, spectacolul care ni se arată mi se pare mult mai interesant. Voi detalia.

Cititorii mai vechi știu că am scris un articol (relativ popular de-a lungul timpului) în care îi fericeam pe seismologi. Din ce vad, în articol menționez că a mai fost un cutremur ciudat și în vremea aia și probabil acela a fost și pretextul pentru care l-am scris.

Daca faci insa predictii moderate, nu e nici o problema. “Cutremurul de astazi a mai detensionat din energia acumulata, insa nu exclude un viitor cutremur puternic” – asta a declarat un seismolog astazi, cu ocazia “ciudatului” cutremur care a avut curajul sa treaca muntii si sa-i sperie pe brasoveni.

Seismolog – cea mai tare meserie (DEC 2016)

Iată deci că aproape orice cutremur care nu este în Vrancea este „ciudat” pentru ziariștii retardați care pompează aiurea pe un nothing burger. Oare ce exemplu mai clar de comportament să dăm pentru a justifica de ce reporterii (presa în general) are memorie de pește. Nu sunt singurul care a observat că în general, presa dezbate breaking news și în rest totul este uitat. Motivele sunt variate și sunt sigur că există o mie și una de teorii ale științelor comunicării, dar singura explicație pe care o știu eu este de la Jay Dier care explică (la min 10 aici) cum Zbigniew Brzezinski scria într-o carte a elitelor cum mass-media va gândi în locul oamenilor și va dicta subiectele fierbinți. Ceea ce noi observăm ca fenomen, această portavoce a elitelor a scris în cărțile sale care constituie adevărate manuale de „cum să construiești o tenhocrație marxistă”.

Iată deci, studiu la caz – în 2016 se pare că am mai avut un cutremur „ciudat” și reporterii probabil s-au fâlfâit la fel de mult în jurul experților. La fel se întâmplă și acum. Nimic nu este însă întâmplător, nu din prostie, nu din reflex, nu din „fuga după senzațional”, nu deoarece „frica face audiență” ci deoarece … INGINERIE SOCIALĂ. Totul a fost construit ca mass-media să pompeze în frică, să aibă un narativ anume, să aibă un discurs anume etc. De ce? Pentru a urmări anumite scopuri, care toate lucrează și pun umărul la „binele umanității”, realizarea unei dictaturi globale tehnocratice care are nevoie de oi care să fie proaste, fără opinie proprie, fără gândire independentă, fără gândire critică (decât dacă este anti-Putin) etc. Ca să nu mai lungesc fragmentul despre propadangă, țin doar să amintesc că adevăratul subiect care preocupă pe români în zilele acestea sunt facturile la gaze, nu cutremurul din Gorj care a dus la căderea a 15 cărămizi de pe o clădire a primăriei, pretext ideal pentru a pompa miliarde noi în renovare pentru ca să duduie firmele partidului.

Să ne întoarcem însă la cutremurele noastre și să fac un rezumat al unor informații bine știute (mai puțin de reporterii retardați) de toată lumea și acceptate de întreaga comunitate științifică. Lucruri apărute în studii, învățate la facultate și care pe vremuri (când reporterii nu erau retardați) erau prezentate chiar și la unele emisiuni.

1. Cutremurele nu pot fi prezise

Nu are rost să discutăm prea mult despre asta. Nu există nicio dovadă că cutremurele pot fi prezise. De altfel, specialiștii intervievați au explicat că deși unele cutremure au fost prezise, nu există o știință a cutremurelor care să poate prezice ceva. De altfel, seismologia după mine nu este deloc o știință și nici măcar nu ar trebui să fie o meserie. Măsurarea cutremurelor ar trebui să fie la departamentul de mediu care măsoară și poluarea și altele. Toată seismologia se rezumă la plantarea de aparate de senzori pentru mișcarea pământului și prezentarea rezultatelor date de acești senzori presei. Practic, seismologia are mai mult de-a face cu presa decât cu activitatea științifică concretă, deoarece repet – e vorba de niște aparate, care aparate sunt cumpărate de la firme din afară care alea au specialiști să le facă. Apoi aparatele sunt conectate la un calculator și datele sunt … arhivate pentru … analize, care analize sunt inutile deoarece nu există o fundamendare științifică a cutremurelor. Teoria cu plăcile tectonice este un basm construit ca să explice cutremurele, dar nu a săpat nimeni ca să demonstreze faliile sau „plăcile”

2. Cutremurele dau replici

Singura „ciudățenie” în cazul nostru poate fi că am avut două cutremure relativ apropiate ca intensitate. De obicei e unul mare și multe altele mai mici după, așa-numitele „replici”. Dar așa cum am zis că nu există o teorie a seismoligiei, drept dovadă este că unul dintre experții din interviul de mai sus a menționat (cu o sinceritate pe care o salut) că natura acestor cutremure este haotică, cuvânt care ESTE SUFICIENT să explice (pentru cine are 2 neuroni) că nu există o știință care să explice cutremurele, prin urmare nici previzionarea acestora, prin urmare nici a replicilor. Dacă nu putem studia, ce putem însă face? Putem măsura și putem face statistici și putem spune că pe datele avute, cam la 90% dintre cutremure, replicile sunt mai mici.

Asta cred că a fost principalul mesaj care trebuia comunicat și care nu s-a explicat cum trebuie. Deși nu știm nimic nici despre replici și nu putem prevede nimic, putem spune că în general, de cele mai multe ori, replicile sunt mai mici. Prin urmare sunt slabe șansele ca să mai avem cutremure la fel sau mai mari în Gorj. Dacă mai apare un cutremur mai mare decât al 2-lea tot din Gorj, asta va însemna însă un data point unic, care nu mai este 10% (excepție) nici măcar 1% („ciudățenie”) ci pur și simplu este unicat – caz în care și eu voi începe să mă panichez.

Institutele de seismologie nu au ce să facă cu banii

Soluția oricărui comentator pe planuri mioritice se întoarce mereu la bani și la investiții. Aceasta deoarece așa a fost românul programat și mai ales reporterul. Avem o problemă? De ce nu se fac investiții?! Evident că „investiții” se traduce în lumea reală în „tunuri”. Nici 1% dintre investiții nu aduc beneficii omului de rând ci doar sunt chletuieli discreționare ale banului public, pe care nimeni nu le-ar face dacă ar fi banul lui și dacă România ar fi gospodăria lui. Niciun om gospodar nu ar arunca zeci de milioane de euro pentru a renova clădiri „istorice” la Caracal pentru că astea o să atragă turiștii. Caracalenii au nevoie de doctori buni și de grădinițe și poate de polițai buni care să nu mai permită criminalilor să facă ce fac prin zonă.

Insă institutele de seismologie nu au altă direcție de acțiune decât în înmulțirea senzorilor de măsurare a activității seismice și de asigurare a funcționării acestora. Dar nici de ăștia prea mulți nu este nevoie și probabil o dată instalați funcționează 10 ani cel puțin. Faptul că au făcut o „aplicație” care să dea avertisment este penibil – așa ceva trebuia să existe de când există seismografe și cablu de telegraf. Sau măcar – să fim blânzi – de când există fibră optică.

În esență, rostul „aplicației” este să transmită la distanță când se produce un cutremur, pentru a lua anumite acțiuni pe baza lui. Dar partea de folosire a acestor notificări nu ține de institutele de seismologie ci de alții. Dar luarea de măsuri în funcție de cutremure nu cred că e prevăzută peste tot pe unde s-ar putea din motive evidente – de nepăsare și de delăsare. Chiar un senzor seismic montat la fața locului poate acționa la nivel de bloc să taie gazele și să reducă exploziile când va fi THE BIG ONE.

Ca fapt divers, dacă „aplicația” folosește Internetul, deja este una proastă și fără relevanță, deoarece depinde de internet. Dacă e netul prost în minutul în care are loc cutremurul, toată avertizarea depinde de viteză … Evident că există soluții simple și o rețea de fibră optică de interes național, paralelă cu internetul și folosită pentru varii funcții importante (comunicații, avertismente, etc) nu ar costa foarte mult. Rețeaua de fibră ar trebui să fie de tip stea sau scatter și să transmită din punctele știute, datele (avertismentele) în toată țara unde sunt obiective cu risc seismic și unde se poate ține cont de aceste avertismente. Mai ales în ziua de astăzi când multe relee sunt controlate digital (atât de gaze cât și de curent, de apă etc), folosirea avertismentelor nu ar trebui să fie o problemă. Dar ne întoarcem la alte probleme, căci firmele de utilități sunt puse pe mezat la noi și nu fac nici măcar investițiile la care s-au angajat în sensul racordării oamenilor, darămite chestii de astea extreme de luat în calcul cutremurele.

Iată deci de ce zic că marele fâs, câtă vreme nu este THE BIG ONE, este un „nothing burger”.

PS: nu știu câți ați realizat că până și gogoașa „eliberării de tensiune din scoarța terestră prin cutremure mici” este pur și simplu o înflorire a basmului științei seismologice specifică unui singur personaj de pe la noi și propagată de presa incultă; Dintre cei 10 seismologi din România, este singurul care crede în ea. Un seismolog invitat la RTV pe 14 februarie a declarat că „din ce am citit eu, nicio carte de specialitate nu face referire la această idee”. Cam asta ar fi singura noutate notabilă din tot zgomotul creat cu ocazia acestor cutremure din Gorj (pe lângă dezgustul că noi „investiții” vor începe pentru a „edifica clădirile cu risc”).