În toată această perioadă, în loc să protestăm și să dăm jos guvernul trădător, ne holbim mirați la ecranul lucios (mai nou mat) cum ne spune presa că „seismologii au fost luați prin surprindere de cutremur”. Deoarece reporterii sunt retardați și inculți, detalierea este irelevantă. Pe de altă parte, știrile nu ne dau informații ci emoții. Frica este o emoție, lipsa fricii și explicațiile raționale nu dau nicio emoție, prin urmare nu ajută la mecanismul de programare-control care este principalul scop al presei mainstream.
Așa cum spuneam în articolul anterior, seismologia nu este o știință, ci constă în 10% măsurători ale mișcării pământului și 90% basme legate de plăcile tectonice. Plăcile tectonice sunt o teorie științifică încropită ca să explice … cutremurele. Cum s-a ajuns la asta? Au măsurat unde au loc cutremurele, ce intensitate au și apoi au desenat o hartă. Unde sunt cutremure mai mari, au desenat falii ale unor plăci mai mari și unde sunt cutremure mai mici, consideră sub-falii. Este hazliu cum există și plăci mari și plăci mici în cadrul plăcilor mari.
Cu fiecare nou cutremur, plăcile și faliile sunt redesenate, deoarece nu totdeauna se pupă cutremurele cu faliile, deseori au loc excepții și prin urmare seismologii arată mirați, dar nu foarte mirați deoarece nu e prima dată când redesenează o subplacă. Căci plăcile mari se redesenează mai rar și schimbările de la pattern sunt puse pe seama „mișcării plăcilor”.
Mișcarea plăcilor este din nou un exemplu de observație care deși aproape corectă, vine în susținerea unei teorii șubrede, care deseori este infirmată de observații. În primul rând, există o proastă imagine în acuratețea măsurătorilor. Se bagă în față NASA, se bagă sateliții, dar eu nu văd cum pot să măsoare sateliții o diferență de 1m câtă vreme sateliții sunt în aer, deci nu au o poziție fixă și triangularea nu este chiar o magie, având deseori o marjă de eroare destul de mare. Mai ales dacă un întreg continent se mișcă, cum pot ei să determine această mișcare dacă sateliții sunt poziționați în funcție de continent? Singura măsurătoare cât de cât reală a deplasării s-ar putea face doar cu laser.
Una peste alta, chiar în cadrul teoriei plăcilor, cutremurele din Gorj nu sunt ceva ieșit din comun. Ieșită din comun este căderea în plasa presei a specialiștilor care au afirmat că nu se așteptau (pe bune) la așa ceva dar nu prea a mai contat explicația ulterioară: deoarece nu avem date, deoarece nu am avut senzori în această zonă și deoarece subfaliile desenate de noi sunt varză, rareori bat cu realitatea. Un eveniment similar a avut loc în 2016 când a fost un cutremur la Brașov și din nou seismologii noștri au exprimat mirare pe care presa a transformat-o în șoc.
