Zerohedge publică o ştire care pune pe seama declaraţiei recente a lui Powell aceste spike-uri. Vom diseca în amănunt fenomenul ca un punct de plecare pentru cititorii noştri care nu înţeleg pe deplin ce se întâmplă şi doresc să fie la curent cu felul în fare SHTF.

Aşadar declaraţia lui Powell recentă, care a tulburat abele, a făcut referire la intenţia Fed-ului de a micşora ritmul de mărire a dobânzii. Aşa cum am tratat în articolele recente despre inflaţie, există o legătură directă între rata dobânzii de referinţă (care determină atât piaţa creditelor, deci preţul banilor cât şi viteza de rotire a banilor în sistem) şi rata inflaţiei. Dar pe lângă teoria scolastică, SUA are anumite particularităţi legate de statutul de monedă de rezervă. Nu doresc să reiau explicaţiile legate de ciclul secular al inflaţiei din articolul MEGA-CRIZA ŞI INTRODUCEREA “CRIPTOMONEDELOR DIGITALE CENTRALE” din 7 Octombrie 2023.

Dar atrăgeam acolo atenţia că orice tentativă de reducere a dobânzilor, va pune presiune inflaţionistă din nou, deoarece aşa cum bănuiesc că deja am convins cititorii, inflaţia actuală este rodul tipăririi de bani din perioada plandemică când volumul datoriei a ajuns la cote record, nu doar în SUA ci în întregul Imperiu, mai ales raportat la PIB.

Iată deci că nu am ajuns la reduceri şi doar ştirile că creşterea va fi temperată produc deja mici cutremure pe pieţele financiare. Săptămâna nu a început încă şi deocamdată avem doar mici cutremure care dau semnale şi care sunt observate doar de cei care sunt implicaţi în pieţe, cum explică cei de la Zerohedge, dar după această lună noiembrie, pe măsură ce ne apropie de finalul de an, vom avea o tensiune mult mai mare şi e posibil să auzim şi de falimente mari.

Ce s-a întâmplat?

Dar ce s-a întâmpla concret? Baterea de noi recorduri la aur şi la bitcoin – de ce zic eu că asta e un cutremur semnal? Deoarece dacă aurul nu a crescut în urma atacurilor din Israel şi a răspunsului acestuia, creşterea de acum, fiind mult mai mare, are o însemnătate cu totul aparte. 2135$ este preţul dat de ZH ca record atins. Pe etoro eu am văzut chiar 2150$. Foarte probabil săptămâna viitoare va atinge noi recorduri. Atenţie, deci, preţul este nivel record al tuturor timpurilor.

La Bitcoin, recordul este pe ultimele 19 luni şi valoarea atinsă este de puţin peste 40.000$.

Ca explicaţii alternative ar fi faptul că China cumpără mult aer recent – legat de aur (vezi ştirea). Şi legat de Bitcoin: un nou fond de investiţii legat de Bitcoin va fi aprobat în SUA. Mai precis un ETF spot, asta însemnândă că fondul va avea cotaţii zilnice. Ce sens are aşa ceva? De ce nu ar cumpăra investitorii direct Bitcoin şi ar cumpăra unităţi la un fond care să mimeze preţul Bitcoinului? Pentru că prin acest fond, dacă este aprobat, se bate în cuie statutul de instrument financiar la Bitcoinului în SUA şi asta cam înseamnă că Bitcoinul va fi legal recunoscut şi poziţia acestuia solidă, în SUA unde evident are cea mai mare relevanţă. Deşi un ETF pe Bitcoin a existat deja, nu ştiu statutul său legal şi probabil nefiind spot, regulamentele erau mai laxe şi prin urmare garanţia cu privire la soliditatea BTC-ului nu se compară cu ce avem acum, anume un ETF spot.

Adevărul este însă că presiunile inflaţioniste fac ca banii să se duce pe asseturi care garantează păstrarea valorii în viitor şi aurul, chiar dacă cel listat, ca şi bitcoinul care este un fel de aur digital, sunt asseturi aşa zis safe sau de ultimă instanţă.

Tot în articolul referit mai sus, scriam despre creşterea randamentelor cerute la bondurile americane la 10 ani, care crescuseră tocmai din cauza creşterii dobânzilor şi a creşterii riscului pe dolar. Prin urmare, lichiditatea din piaţă evident că dacă nu se mai duce spre bonduri de trezorerie, plecând de la premiza că structurarea portofoliilor rămâne aceeaşi, adică baniii caută instrumente cu risc similar, cât mai mare, ce vine ca încredere după obligaţiuni? Aurul şi Bitcoinul. După mine şi după mulţi evident vine chiar deasupra, dar acum putem vedea LIVE fenomenul prin care banii de pe obligaţiuni intră pe aur şi pe Bitcoin, deşi au fost şi ceva creşteri interesante de acţiuni, dar să zicem că pe acel segment se mişcă banii din felia de risc, deci nu cei de la bonduri.

Evident tensiunile geopolitice (Ucraina, Israel, Taiwan) pot fi de asemenea o explicaţie legată de explozia preţului auruliu. Personal pe cea cu China nu prea o accept, deoarece aurul digital este cumva aceeaşi clasă de risc pentru chinezi deoarece în caz de atacat Taiwan, evident aceste conturi vor fi blocate, ca şi ruşilor. Pe de altă parte, chinezii nu ar sta ei cu cash-ul cu l-ar reinvesti, fie în resurse, fie în arme, fie de ce nu în Brics pentru a susţine emiterea de creditare care deocamdată are un nivel simbolic.

Ce urmează?

Ar fi în primul rând zvonurile că Fed-ul va mări dobânzile chiar în Decembrie, nu în Martie cum se aştepta, într-o şedinţă de urgenţă. Măsura chiar dacă va opri poate aceste spike-uri şi va calma riscul de crash bancar, va cauza pe de altă parte alte probleme: dobânzile mari pot cauza contracţia creditării şi a economiei, riscurile de ţară vor creşte inclusiv pentru SUA şi vânzarea de obligaţiuni va fi o provocare, cum deja este. La această tensiune se mai adaugă şi faptul că SUA e de facto blocată, partidele de la putere aflându-se blocate în votarea acceptării creşterii datoriei necesară supravieţuirii statului federal. Pe scenariul creşterii dobânzii, dolarul se va întări şi la pachet cu scăderea creditării şi contracţia economică, vom avea probleme legate de servisarea datoriei naţionale emise în dolari. Evident, ratele vor fi plătite şi mai greu pentru cei care vor fi victimele contracţiei economice.

Dacă Fedul nu face nimic, inflaţia poate reveni în forţă. Oricum iarna este un factor de inflaţie prin penuria energiei şi preţurile mărite. Dar una e o creştere de 20-30% a facturilor la energie şi alta este eventuala dublare a acetora.

În concluzie, aurul este canarul din mină. Iar Bitcoinul este un fel de dronă cu acelaşi rol ca al canarului, care are însă senzorii mai sensibili la mediu şi poate reacţiona la cu totul alte evenimente.

Rămân valabile toate avertismentele legate de:
– un nou val inflaţionist
– creşterea dobânzilor
– eventual şomaj
– posibile penurii

La care evenimente, statul va reacţiona cum ştie, cu controlul preţurilor, măriri de impozite şi tăiat investiţii.