Pentru ca nu prea imi place sa ma repet, iata cateva snapshot-uri din posturi mai vechi in care explicam ce se intampla acum:
18 APRILIE 2011: Standard & Poors a micsorat outlook-ul asupra datoriei SUA de la “stabil” la “negativ”. Nu au avut inca curajul sa schimbe ratingul – care a ramas la AAA – ci doar outlook-ul. […] Dar s-a intamplat ceva cu miscarea asta, oarecum eu o sesizez ca o prima unda de soc a unui cutremur mult mai mare care va urma. (America: încă un pas către junk)
11 FEBRUARIE 2011: Faptul ca in Egipt a explodat mamaliga trebuie sa fie un semn de ingrijorare pentru toti dictatorii din lume, fie ei mai old-style, cum era Mubarak sau mai camuflati cum sunt de exemplu bancherii de azi si liderii europeni, impreuna cu vasalii lor locali. “Off with their heads” strigau studentii britanici care atacau masina in care se afla printisorul la ultimele mariri ale taxelor pentru studenti in Marea Britanie. Iluzia civilizatiei si a modernismului ne-a facut sa uitam pentru o perioada ca istoria se repeta. O data cu adancirea in criza, cu scumpirea preturilor si cu lipsa locurilor de munca, oamenii se vor intreba de ce se intampla toate acestea si vor cauta vinovatii. (Azi Egiptul, mâine noi)
8 FEBRUARIE 2011: De europeni ce sa mai zicem, porcusori deocamdata nu mai grohaie, dar e doar un moment de relax pana cand speculantii vor reveni sa faca ce stiu ei mai bine si vor incepe sa traga cu pusca dupa ei. Din fericire, insa noi deja ne asiguram cu FMI 2.0 care teoretic are rolul sa ne asigure o preventie, in caz ca prindem putina raceala. In realitate insa bancherii centreaza, bancherii dau cu capul: atacul asupra monedei va exista si banii se vor duce din nou pe apa sambetei. (De-ale economiei)
3 IANUARIE 2011: Ca o concluzie, marea dilema este daca in 2011 va crapa buba si in SUA si in ce masura sau daca va crapa si mai mult in Europa si daca va putea Europa sa supravietuiasca si de data aceasta. In bine nu ne putem intr-adevar astepta la nimic, dupa cum sublinia doamna Daiana Voicu, orice revenire va fi falsa, semnalele vor fi ca si pana acum de scurta durate si fara consistenta. Prabusirea lumii continua si a noastra continua poate si mai repede, iar asa cum Murphy spunea: “Cand lucrurile pot sa mearga si mai rau, vor merge”, sa ne pregatim de si mai rau. (Câteva previziuni despre 2011)
17 AUGUST 2010 Cred ca deja a venit timpul sa ne punem intrebarea nu cand va pica totul, ci mai degraba ce vom face. Sa intelegem insa ce inseamna colapsul economiei. In primul rand, in prezent asistam la caderea economiei, ceea ce este cu totul altceva decat colapsul acesteia. Multi se plang si se tanguiesc ca nu mai au bani, ca au fost dati afara de la munca, bugetarii se plang ca le-au taiat salariile cu 25%, oamenii de afaceri ca le-au scazut profiturile cu 20%. Si totusi aceasta nu e prea rau. Mai rau va fi cand ne vom trezi peste noapte intr-o situatie atat de infricosatoare, incat numai cei care au trecut prin criza din anii 30 pot sa aiba o oarecare idee. (Colapsul economiei globale)
13 MAI 2010: Disolutia statului este procesul care a inceput si care va continua ani buni de acum inainte. Similar cu trecerea de la natiune la stat, distrugerea statului si introducerea conceputului de cetatenie europeana sau pan-americana, si in cele din urma globala, va lua ceva timp. Lucrurile nu se pot schimba peste noapte, deoarece rezistenta sistemelor este inca puternica. Insa fortele care modeleaza sistemele sunt si ele puternice, deoarece au paralizat centrele de reactie ale societatii, oamenii au fost transformati in cartofi de fotoliu, nu ii mai intereseaza ce se intampla, nu sunt capabili sa reactioneze, sa se uneasca si sa se ocupe de problemele care ii privesc, ci doar reactioneaza timid si tardiv la evenimente, cautand insa sa se aranjeze pe ei cat mai bine si fiind total nepasatori la restul lumii. (Cum de s-a ajuns aici şi unde o să se ajungă)
