Retorica militarilor americani se întețește în ultimul timp, pe măsură ce Israelul este din ce în ce mai călcat pe nervi de Putin în Siria. Am explicat de mai multe ori de ce ultimul avantaj care a mai rămas americanilor și care îi păstrează cel puțin pentru urimătorii 5 ani în control este armata.

Puțini realizează că pentru SUA, pierdere poziției de cea mai mare putere nu este opțională ci este o chestiune existențială, de supraviețuire a statului. Fără puterea dominantă a armatei SUA, valoarea dolarului ar cădea instant către zero și situația economică internă dependentă de puterea acestei hârtii magice de asemenea ar arunca SUA la nivelul țărilor din America Latină subdezvoltate cum ar fi Argentina sau Columbia – narcodictaturi care surpaviețuiesc doar pentru că produc droguri, fără de care ar fi doar niște țări din lumea a 3-a muritoare de foame. America Latină are de mâncare însă pentru că are unde să exporte drogurile: în SUA. SUA însă dacă în momentul pierderii puterii dolarului va ajunge ca Columbia, unde va exporta droguri ca să aibă un PIB cât de cât pe linie de plutire care să nu provoace o disoluție a statului ca în Venezuela?

Menținerea poziției de cea mai mare putere militară este însă din ce în ce mai mult dependentă de pornirea unui război în care americanii pot fructifica capacitățile actuale, care sunt una câte una neutralizate sau pe picior să fie neutralizate de către competitori. Știrea bună este că alegerea lui Trump a amânat pornirea unui război militar, acesta alegând mai întâi varianta unui război multiplu pe alte fronturi, cum ar fi pe cel economic. Cu siguranță, Hitlery ar fi fost o candidată mult mai sigură la pornirea unui conflict armat cu Rusia. Un singur argument pe care doresc să îl aduc aici, pe lângă Primăvara Arabă care este opera lui Obama & Hitlery, ar fi unui dintre punctele politicii externe cu care Hitlery a candidat la alegeri: instituirea unei zone no-fly în Siria, adică amenințarea directă a Rusiei că dacă mai ridică un avion în spațiul aerian sirian, acesta va fi dobodât.

Întorcându-ne la titlul acestui articol, doresc să atrag atenția asupra încă unui foc din campania de sabre-rattling pe care americanii au început-o împotriva rușilor:

U.S. Ambassador to NATO Kay Bailey Hutchison on Tuesday warned that the U.S. could be forced to „take out” missiles Russia is developing that violate a Cold War-era treaty. […] „It is time now for Russia to come to the table and stop the violations,” Hutchison told reporters in Brussels, where US Defense Secretary Jim Mattis would later meet his NATO counterparts. She added that if the system became operational, the U.S. „would then be looking at the capability to take out a missile that could hit any of our countries in Europe and hit America.” (Sursa: Zero Hedge)

Logic ne putem pune întrebarea: nu se gândesc americanii că un război cu Rusia nu lasă loc de „take out” ci înseamnă pur și simplu un război nuclear global între SUA și Europa pe de o parte și Rusia-China pe de altă parte? În ce scenariu și în ce context văd militarii americani posibilitatea să dea jos cu o capacitate a Rusiei fără un răspuns ca și cum Rusia ar sta pe o grămadă de nucleare să se uite cum SUA îi atacă baze, așa cum face acum Assad pentru că nu are de ales. Putin are de ales, e la mintea cocoșului.

Este adevărat că sensul din declarație poate fi interpretat în sensul ca SUA se va gândi la modalități de neutralizare a sistemul de rachete rusești 9M729 și că probabil asta nu înseamnă decât deschiderea de noi baze în România similare cu cea de la Deveselu. Însă acesta a fost doar un exemplu de mesaj. Iată altul:

In a interview about fracking and the implications of making the United States less dependent on foreign sources of energy, Interior Secretary Ryan Zinke told the Washington Examiner that the US Navy has the ability to blockade Russia from controlling energy supplies in the Middle East. 

„The United States has that ability, with our Navy, to make sure the sea lanes are open, and, if necessary, to blockade… to make sure that their energy does not go to market,” Zinke said on Friday at a Consumer Energy Alliance event in Pittsburg. 

Surtsa: Zerohedge

Din nou se pune logic întrebarea: cum poate SUA să blocheze nave rusești fără a provoca un răspuns din partea Rusiei? Ignoram aici penibilitatea acestei amenințări: de când este comerțul cu petrol o crimă și trebuie instituite blocade? Există totuși o mică posibilitate ca acest secretar de stat să fii fumat ceva înainte să facă declarația, pentru ca Rusia nu exportă și nu are de ce să exporte petrol în Orientul Mijlociu.

“A US blockade of Russia would be equal to a declaration of war under international law,” Russian Senator Aleksey Pushkov said, commenting on Zinke’s words. Russia does not currently export any energy to the Middle East, which itself is a major oil exporting region. The whole idea is an “absolute nonsense,” the Senator argued.

Și exemplele pot continua. 

Din punct de vedere geostrategic este evident că SUA încearcă să evite un conflict direct cu Rusia, tocmai din cauza riscului escaladării. Probabil mai există capete reci pe-acolo prin conducerea armatei, pentru că cum altfel putem explica că până acum războiul nu a început?

Înainte de a provoca direct fie Rusia, fie China, foarte probabil că SUA preferă războaie proxy care să macine resursele competitorilor. Avem deci: Siria, Koreea de Nord, Urcaina deocamdată și urmează Iran. 

Korea de Nord este un caz care iese din tipar (în sensul detensionării) și singura explicație pe care o dau eu evitării unui război care ar fi provocat – în cel mai fericit caz, în care conflictul nu ar escalada în război mondial – colapsul economiei chinezești și declanșarea unei noi crize financiare, este nevoia lui Trump de a avea măcar un succes, de oriunde ar veni.  Să nu uităm că Trump se afla într-o perioadă foarte nasoală, fiind atacat din toate părțile, inclusiv din interior-ul Casei Albe. Acum mai are de ce să se lege (prețuri record la acțiuni, locuri de muncă, creșterea PIB-ului etc). Pe-atunci încă nu avea nimic, iar un război ar fi fost o povara financiară imensă și i-ar fi stârnit pe chinezi, putând să evolueze rapid din confruntare proxy în confruntare directă. 

Într-un articol anterior, explicam că există unele opinii în SUA ale unor membrii din armată sau din think-tank-urile care formulează strategii și analize care sunt de părere că diavolul nu este atât de negru și că China nu poate depăși SUA deși în multe sectoare a făcut-o deja. Rusia este cantitate neglijabilă din punct de vedere economic și militar și nu constituie o amenițare pentru SUA decât prin alianța cu China și decât prin arsenalul nuclear pe care îl dețină fără de care Rusia ar fi fost deja de multă vreme o provincie nesemnificativă a UE, cam cum este astăzi Bulgaria, de exemplu.

Când viziunea acestora este dominantă, lucrurile sunt liniștite și singurul catalizator al războaielor Imperiului este pofta de bani a complexului militar care însă se descurcă și fără un război nuclear mondial.

Însă când viziunea pesimistă și chiar alarmistă care dau Chinei maxim 5 ani, dacă nu chiar mai puțin până când va depăși SUA se intersectează cu teoriile milenariste ale unei categorii de protestanți filosemitici care văd în atacarea Rusiei și declanșarea unui război mondial, precursorul venirii lui Mesia și răpirea lor la cer, avem o posibilă explicație de ce mulți americani în pozitii deloc nesemnificative au un asemenea discurs.

Pare greu de crezut această teorie, însă eu unul m-am tot gândit, am citit articole și opinii și am cântărit cum de acestor oameni nu le e frică de un război nuclear. Este destul de probabil și clar că SUA depășește militar Rusia și China la un loc și la urma urmei, dacă și-a permis să pornească război împotriva Irakului care la momentul acela avea o armata în top 5 mondial care avea dotări (Sadam avea bani destui de la petrol), avea experiență de război (Irakul avusese în anii 80-84 război total cu Iranul și să nu uităm nici invazia Kuweit-ului), SUA nu cred că ar avea de ce să dea înapoi cel puțin de la aplicarea unor „lovituri chirurgicale” Rusiei prin atacare unor baze sau a unor asset-uri militare sau economice, sau chiar de la câteva skirmish-uri în toată regula, DACĂ factorul nuclear ar fi scos din ecuație. 

Un alt răspuns la întrebarea din titlu ar fi că poate totul este doar zgomot și acestea sunt declarații fără nicio relevanță reală, extrase aleator și accentuate cu intenții malefice de a prezenta Rusia ca pe o victimă. Însă atacul recent al Israelului+Franța împotriva unei baze siriene din proximitatea bazelor rusești din Siria și folosirea avionului rusesc ca scut împotriva rachetelor lansate de apărarea anti-aeriană a sirienilor nu au fost doar provocări fără consistență și propagandă, ci pași concreți pe care Imperiul îi face înspre escaladarea conflictului. Ursul este strâns cu ușa și împuns cu sulița și este doar chestiune de timp până când va fi nevoit să atace cu ghearle și să răspundă ferm pentru a dovedi că este capabil să se apere și că există linii roșii.

Există și varianta că ursul nu prea e urs și e de fapt un iepure fricos și neputincios și de aceea americanii își permit să împingă lucrurile în ce direcție doresc și tratează Rusia doar ca pe Sirie mai complexă care deocamdată i-ar costa prea mult ca să o abordeze, dar dacă e nevoie …

Linia roșie a cărei trecere va porni Al 3-lea Război Mondial este de fapt marele mister, adevărata întrebare și nu dacă americanilor le e frică de războiul nuclear. Celor drogați și spălați pe creier, nu le este frică. Puținilor lucizi care încă nu au fugit pe alte meleaguri, le este frică și încă se luptă să trezească poporul american, așa cum o face admirabil pentru vârsta sa Ron Paul.