Ce inseamna inversia yield-curve-ului?

Inversia curbei spread-ului la obligatiunile americane intre 3 luni si 10 ani este de obicei un indicator al intrarii in recesiune. Ultima data cand aceasta s-a mai intamplat a fost in 2007 cand initial a fost intampinata cu aceeasi nepasare si indiferenta de presa. 4-5 luni mai tarziu, banca Lehman Brothers intra in faliment.

De data aceasta insa semnalele sunt mixte. Nu toti considera irelevanta aceasta inversie si daca e sa ne uitam pe istoric sunt intr-adevar perioade in care recesiunea nu a venit chiar imediat ci curba a mai avut parte de un bounce back de o scurta perioada sau chiar inversia a fost urmata de o crestere spectaculoasa a pietei actiunilor. Foarte amuzant insa, MarketWatch face o lista de 3 inversii cand Fed-ul a negat ca inversia va fi urmata de recesiune si s-a inselat.

Dar semnele recesiunii sunt cam peste tot, atat in SUA cat si in UE. Ca sa nu mai zicem de China …

As dori insa in primul rand sa subliniez un amanunt important care desi este o evidenta si o realitate incontestabila, este extrem de putin constientizata. Bunaoara, Fed-ul nu va recunoaste niciodata ca economia are probleme sau ca pietele financiare urmeaza sa intre intr-o recesiune sau criza. Singura data cand Fed-ul recunoaste ca sunt probleme este cand cifrele sunt clare, cand un asemenea adevar nu mai poate fi negat si cand urmeaza sa fie luate masuri si prin urmare Fed-ul nu mai poate sa minta pe fata.

Asadar tot ce tine de previziunile Fed-ului, ale FMI-ului sau ale guvernelor, acestea sunt in general optimiste si incearca sa creeze un mediu optimist, calm, de incredere, indiferent de realitati. Minciuna, dezinformarea si coafarea situatilor cu probleme sunt unelte de lucru ale bancherilor centrali si chiar ale analistilor, ca sa nu mai zicem de asa-zisii „mari investitori” care dau declaratii in presa si evident ca nu pot sa spuna adevarul ci doar se folosesc de o portavoce pentru a manipula pietele in directia in care le convine. Deci, nu e deloc de mirare de ce administratorului unui fond mare de investitii in obligatiuni neaga relevanta inversiei: un exit al investitorilor e ultimul lucru care i-ar trebui acum pe cap.

Si acum pentru a clarifica cat mai bine situatia sa subliniem ca prin indicator se intelege o unealta care prezite cu o anumite probabilitate un eveniment. In cazul de fata recesiunea. Si istoric, aceasta inversie a spread-ului intre 3luni si 10 ani la treasuries a avut 7 bile albe si doua bile negre. Ceea ce este oricum extraordinar avand in vedere domeniul imposibil de prezis al economiei.

Personal cred ca de data aceasta inversia va castiga inca o bila alba. Daca inversia ar fi venit asa aiurea, fara alte semnale si fara alte probleme, nu stiu daca ar fi fost luata in seama. Insa, cand Fed-ul renunta la marirea dobanzii pe motiv ca exista riscuri „externe” si cand Trump cheltuieste ca nebunul si a dus datoria la maxim istoric, cand PIB-ul gafaie chiar si dupa taierile de taxe si ingrasamintele „artificiale” ale sperantei „de schimare” adusa de MAGA, nici nu aveam nevoie de aceasta inversie pentru a trage semnale de alarma.

Nu doar ca Trump nu a facut nimic in privinta deficitului si chiar a marit cheltuielile si aparatul bugetar, dar in plus, prin razboiul valutar aiuristic a dat bobarnac dupa bobarnac economiei si investitiilor, fara niciun rezultat (deficitul comercial cu China este la recorduri all time). Reducerile de taxe nu au facut decat sa puna presiune si mai mare pe deficit iar cresterea cheltuielilor cu armata in contextul esuarii transferului macar partial a acestei poveri catre partenerii din NATO, au dus datoria la maxime istorice. Reactia lui Trump? Presiuni asupra Fed-lui, conflictul cu chinezii care pot decide sa isi reduca expunerea pe obligatiunile americane si sa faca astfel inca o crapatura in sistemul financiar american, toate astea nu fac decat sa erodeze si mai mult stabilitatea sistemului financiar actual bazat pe dolar, in ciuda respiroului oferit de balbaielile Europei, revolutiei petroliele a shell-ului (care e cam pe duca si asta) si a superioritatii militare de moment (pentru cat insa nu se stie).

In final, ar mai fi poate de mentionata expirarea celor 10 ani traditionali intre recesiuni care chiar daca nu vin cu pretentia unei precizii exacte, tot istoria ne invata ca o recesiune nu poate sa intarzie prea mult, asta doar daca nu magia tiparnitei va extinde pentru o perioada extrem de prelungita momentul adevarului.

This Post Has 2 Comments

  1. Adrian S.

    Multumim pentru analiza !

    Observ ca s-au produs niste schimbari majore in mecanismele de piata si unele legi economice nu mai functioneaza ca la carte. De ex., eu am tot asteptat la noi prabusirea preturilor caselor in 2009-2010 pe model american, cu banii la ciorap, ca sa-mi iau si eu una. Au scazut ceva, dar nu prabusiri. Interventionismul a fost major, iar eu am realizat foarte tarziu ca Europa este socialista pana in maduva oaselor. Desi mimeaza capitalismul si libera initiativa, abia asteapta sa te lucreze la buzunar ca sa dea la pomanagii.

    Apropos de ciclul statistic de 10 ani al recesiunilor, si in Ro este un ciclu depasit: cel al cutremurelor majore. Mult depasit. Este pe wiki o lista de cutremure mari din ultimii 200 ani si media era cam pe la 30 de ani. Cred ca urmatorul va aduce prabusiri pe piata imobiliara si la propriu si la figurat.

    1. admin

      a existat prabusire imobiliara si la noi dar amplitudinea a variat in functie de zona; in general, fie la noi fie in afara, zonele centrale din orasele mari sunt cele mai „rezistente” la caderile de pret; sa nu mai amitesc cazurile de insolvente cauzate de explozia dobanzilor; daca sistemul legal ar functiona cum trebuie si executorii nu ar lucra mana in mana cu mafia imobiliara, dar mai ales daca bancile nu ar fi fost tinute pe puf de Isarescu, situatia ar fi fost mult mai nasoala

      de acord ca urmatorul cutremur va produce un soc nu doar pe piata imobiliara dar si in economie; nu doar ca au fost construite blocuri si case de Dorel, dar comparativ cu anul 1977 avem mult mai multe constructii cu riscuri mari: o nucleara, mai multe baraje dintre care foarte putine intretinute cum trebuie, poduri si strazi care oricum se strica singure cand vine iarna; iata doar un exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=rgGCmAfG7qY

      la care se adauga cladirile vechi neconsolidate si care au trecut deja prin atatea cutremure: spitale, scoli, etc;

      exista insa sperante: ciclurile seismice nu sunt batute in cuie, experienta e limitata, statisticile se fac pe date putine; asta evident pote fi si rau: citeam pe undeva ca in toate zonele lumii in ultimii ani s-au inregistrat cutremure mai mari decat maximele locale; nu pun pe nimic altceva asta decat pe faptul ca pur si simplu masuram mai bine si creste istoricul evenimentelor, deci e logic sa avem noi maxime

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.