Ciuma bubonică din Rusia a durat 2 ani – între 1770 și 1772 – și a fost prima dată semnalată pe câmpul de bătălie din Moldova în războiul ruso-turc din 68-74. Numai în Moscova, numărul morților a fost între 50 și 100 de mii, adică între 1/6 și 1/3 din populație. Dacă ar fi să comparăm cu Bucureștiul de astăzi cifrele astea ar însemna între 300 mii și 600 mii.
Măsurile luate de autorități au fost: carantinarea forțată, distrugerea proprietății contaminate (arderea caselor ciumaților) fără despăgubiri, închiderea băilor publice (și a altor clădiri publice). Economia a fost blocată total deoarece totul a fost închis: fabrici, piețe, magazine, orice. Altfel spus era fiecare pentru el, fiecare trăia din ce producea și producea cum putea. Evident că săracii au fost cei mai loviți, nobilimea fugând la țară.
Moscoviții – câți au mai rămas – s-au răsculat și s-au adunat la icoana Maicii Domnului „Iubitoarea de Dumnezeu” Bogolyubskaya. Mitropolitul vremii, nevrednicul de pomenire Ambrosie Moscovitul a ascuns icoana pentru a determina poporul să păstreze … „distanța” și să respecte „recomandările” autorităților – implementate la acea vreme cu bâta nu cu amenda. Mânia poporului a mers până acolo încât mitropolitul a fost prins și spânzurat, după ce i-au permis totuși o ultimă împărtășanie. Interesant este că, odată cu distrugerea mănăstirii în care se ascunsese mitropolitul, răsculații au distrus și pivnițele mănăstirii. După omorârea mitropolitului, răsculații au mers la Kremlin unde au cerut capul ministrului de interne. Acolo însă au dat de soldații înarmați și rebelii au primit bătaie iar o parte au fost luați prizonieri. A doua zi, o mie de oameni au veni să ceară eliberarea prizonierilor. Soldații i-au bătut iar și au arestat 300. Răscoala i-a speriat însă pe împărăteasca Caterina a 2-a care a trimis (din beciul unde era ascunsă) pe prim-ministrul Grigorie Orlov (care aranjase moartea împăratului și a pus-o pe ea pe tron) ca să „rezolve” situația. Constrâns de tensiunea populară, Orlov a îndulcit condițiile și a oferit mâncare și muncă oamenilor ca să nu mai moară de foame și ca să nu mai aibă timp să pună la cale rebeliuni. În plus, condițiile de carantină au fost îmbunătățite și s-a renunțat la arderea caselor. De asemenea, spațiile publice au fost deschise (piețele, magazinele, băile, clădirile administrative). În schimb, patru răsculați au fost omorâți și peste 150 pedepsiți. Printre pedepsiți a fost și clopotul care i-a chemat pe oameni la rebeliune și căruia i s-a tăiat limba.
O dată cu venirea primăverii, ciuma și-a pierdut din putere și rușii au putut să-și continue războaiele de expansiune.
Maica Domnului „Bogolyubskaya”
Interesant articolul. Ar fi foarte interesantă o documentare și privitor la ciuma lui Caragea.
A făcut cineva la Digi o documentare și privitor la gripa spaniolă, probabil să arate cât de similară a fost reacția în urmă cu un secol.
România, Ziua Cârtiței. Cum era viața acum 100 de ani, în pandemie: fake news, pedepse pentru strănut, ceartă pe fraudarea alegerilor
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-ziua-cartitei-cum-era-viata-acum-100-de-ani-in-pandemie-fake-news-pedepse-pentru-stranut-cearta-pe-fraudarea-alegerilor-1386850