Autor: Brandon Smith – Traducere de aici – găsit pe Zerohedge – pentru Prepper All-Naturalsrest
Una dintre cele mai comune presupuneri peste care am dat în mediul „supravieţuitorilor” (prepperi) este ideea că următorul război mondial va implica automat un conflict nuclear. Cu alte cuvinte, o grămadă de oameni presupun că nu suntem încă într-un război mondial până nu zboară nuclearele. Aceasta este o neînţelegere periculoasă, din mai multe motive. Ce trec ei cu vederea este faptul că noi suntem DEJA în mijlocul celui de-AL 3-LEA RĂZBOI MONDIAL (WW3). Aceşti oameni nu realizează asta deoarece au întreaga imagine despre război consturită prin prisma unei fantezii holloywoodiene.
Un articol cu care nu sunt 100% de acord, dar am dorit să îl traduc pentru a prezenta şi un alt punct de vedere deoarece unele intersecţii cu viziunea mea există şi vor fi evidenţiate de-a lungul textului. Ce am deocamdată de clarificat este că autorul se adresează publicului american care poate ar fi îndreptăţit să ignore faptul că WW3 a început. La capitolul acesta, românii nu au de ce să mai creadă că vor scăpa de război. Deja vedem că se pregăteşte instrumentul legal pentru arestarea şi persecutarea celor care se vor opune intrării în război. Nu doar că riscul României de a fi folosită ca ţară proxy de război între imperii, similar Ucrainei este mult mai mare decât riscul ca SUA să intre ele direct în război cu alte puteri mari. Dar, chiar dacă autorul se înşală complet în întreg articolul şi WW3 este doar un narativ, războiul din Ucraina este o realitate concretă tangibilă pentru noi şi implicarea noastră este deja certă, fiind doar chestiune de timp. Şansele fentării istoriei din nou, de către români, în sensul de neimplicare în acest război sunt aproape de zero.
Sunt multe moduri în care războaiele se duc. În situaţia actuală, WW3 este activ prin proxy-uri cum ar fi Ucraina sau Israel (şi poate Taiwan în viitorul apropiat). Războiul se duce de asemenea pe scena economică globală prin sancţiuni, inflaţie şi debarasarea de dolar ca monedă de rezervă a lumii. Cu siguranţă, aceste situaţii pot escalada în ceva mai mare şi chiar asta suspect că se va întâmpla. Totuşi, război nuclear planetar este cel mai puţin probabil scenariu.
Un proxy este şi România deşi încă nu suntem activaţi sau suntem doar ajutor de proxy, ucenic în pregătire. Ce descrie autorul legat de războiul economic acesta este strict legat de căderea Marelui Uriaş, a Imperiului Anglo-American în faţa Chinei. Toate conflictele de toate speciile, economice, militare, sunt doar ecoul acestei prăbuşiri. Alternativa de auto-izolare pentru Imperiu este una care nu este deloc luată în calcul, prin urmare, pas cu pas Imperiul va folosi toate asseturile pe care le mai are, de la influenţa economică şi financiară până la nucleare în final. Scenariul unui război nuclear este cel mai puţin probabil deoarece până la el, americanii mai au alte arme pe care le vor folosi, mai pot folosi câte-un proxy două, pe ici, pe colo. Fiecare an în care războiul nuclear este amânat, înseamnă încă un an de bunăstare şi prosperitate pentru elita conducătoare din Imperiu, alternativa fiind fuga către bunkere şi un viitor incert peste 5-10 ani de hibernare în subteran.
Comunităţile de supravieţuitori şi prepperi au tendinţa să să focuseze prea mult pe un scenariu apocaliptic 100%. Discutăm mult despre lovituri EMP şi calamităţi ale reţelelor energetice şi de comunicaţii. Discutăm despre erupţii solare (care pot produce EMP), prabuşiri economice brutale şi holocaust nuclear. Cred că supravieţuitoriştii fac asta ca exerciţiu mental – Un mod de a clasifica care soluţii de pregătire sunt mai bune. Dar, cum am spus de mulţi ani, colapsul este un proces, nu un eveniment.
În primul rând, eu doresc să clasific preppingul ca boală mentală, ca religie pentru ateii sau ereticii care nu au nişte fundamente creştine solide. Exclude de la această categorie pe acei prepperi care au şi un stil de viaţă orientat spre a face faţă vicisitudinilor viitorului. Deşi prepping-ul pare o boală mentală, mai ales în epoca de astăzi a abundenţei, nu este total nebunie să ai temeri legate de viitor, ba poate este chiar un început de dumirire şi un semn că ai speranţe să scapi dacă deja realizezi că ceva nu pare în regulă cu lumea de astăzi şi este o minune faptul că încă putem merge la ora 2 noaptea cu maşina 5 minute maxim pe stradă ca să cumpărăm o îngheţată şi dacă avem poftă şi un hamburger. Nu o lungesc mai mult despre prepping şi această erezie americănească, doar subliniez că există şi pe la noi anumite devieri comportamentale în direcţia prepping-ului, deloc fundamentate pe logică sau tradiţie. Ca fapt divers, pentru noi românii, supravieţuirea în satul românesc în Epoca de Aur a fost cel mai bun exerciţiu de prepping şi speranţa că la nevoie, vor exista supravieţuitori. Nu cartofii de canapea de astăzi şi nici pustinicii digitali!
Aceste lucruri se întâmplă mai întâi încep, apoi toate deodată. Dacă ne întoarcem 10 ani în urmă şi avertizăm oamenii că în 2024 SUA va fi în mijlocul unei crize de stagflaţie cu o medie de creşteri de preţuri între 30-50% la toate necesităţile, probabil oamenii te-ar respinge ca pe un profet negativist. Ei bine, asta este exact ceea ce o mână de economişti alternativi (inclusiv eu) făceam acum un an. Şi am fost desconsideraţi de fiecare dată. Bine aţi venit în lumea noastră!
Aici autorul face un truism. Sau poate merită atras atenţia că acea poveste cu Petrică şi lupul, nu se întâmplă până se întâmplă. Dar, pe chiazna.ro am prevestit inflaţia când încă nu se terminase plandemia. Am explicat, comentat şi detaliat ce înseamnă şi cum ne va afecta deflaţia seculară consecinţă a prăbuşirii Imperiului. Am şi detaliat cum România va lua calea Turciei după aceste alegeri. Predicţie care urmează să aibă loc şi de aceea nu mai dăm referinţe la articol pentru a menaja hipercardiacii.
Motivul pentru care oamenii au refuzat să ne creadă este deoarece pericolul nu era imediat evident. Ameninţarea economică nu îi lovea direct în buzunar. Acţiunile financiare păreau să o ducă bine. Piaţa muncii încă funcţiona oarecum normal. Atunci puteau să vadă criza economică doar prin prisma unui colaps total. Ideea că se va întâmpla incremental nu le-a trecut prin cap.
Deşi nu face referire la Marele Reset în acest articol, evident sărăcirea incrementală este un program evident şi clar al elitelor. Distrugerea pieţei energiei, introducerea de taxe, controlul total, buletine cu cipuri şi chiar cozile la sticlele de plastic, sunt toate componente ale unui plan incremental de făcut viaţa mai grea pentru omul de rând pentru ca prin dificultăţi economice, oamenii să nu mai nască, să nu mai formeze familii şi să fie mase de manevrat pe fronturile Imperiului, fie militar, fie economic, în fabricile şi unzinele megacorporaţiilor pentru un salariu mizer de subzistenţă, fie în birocraţiile corporatiste ca activişti de middle level pentru administrarea cohortelor de sclavi care să producă profituri babane pentru elitele globaliste.
Toate aceste politici de distrugere a clasei de mijloc nu sunt doar consecinţa incompetenţei, ci politica de stat sau mai bine zis de uniune, sau mai bine zis de Imperiu. Specific coloniilor este însă dinamica mai accentuată şi măsurile mult mai punitive de distrugere a clasei de mijloc prin taxare agresivă, inflaţie galopantă şi distrugere a oportunităţilor de eliberare prin control politic, ideologic şi mai ales militar direct în ultimul timp.
Chiar şi aszăzi mai sunt oameni care argumentează to totul e bine. Acţiunile merg „bine”. Piata muncii este „sănătoasă”. Dacă sugerezi că totul nu e bine, eşti un „fricos panicard”. Acesta este pericolul incredibil al asumării unei viziuni hollywood-iene asupra colapsului. Poate nu vom avea niciodată o implozie sistemică de 100%; dar un colaps de 80% este încă o situaţie de supravieţuire individuală.
Aceeaşi dinamică e valabilă şi pentru WW3. Nu trebuie să trecem cu vederea pericolele din faţa noastră doar pentru că rachetele intercontinentale încă nu se văd zburând pe cer.
Să considerăm pentru un moment posibilitatea ca războiul mondial să fie luptat între puteri majore pe teritorii proxy. Armele de distrugere în masă folosite vor fi financiare în locul celor nucleare. Conflictele vor dura o decadă sau mai mult în diverse locuri ale lumii, toate contribuind la un război mondial, dar poate niciodată declarat ca război mondial. Poate că va fi un eveniment nuclear undeva; poate un fals atentat nuclear sau o lovitură limitată. Nu înseamnă încă că loviturile globale sunt inevaitabile.
Autorul începe să construiască narativul conform căruia un război mondial poate avea loc fără ca americanii să aibă grija bombelor cu doar a aliaţilor. Eu cred că cine scoate sabia de sabie va fi omorât, e doar chestiune de timp până SUA va avea bombe pe propriul teritoriu. Dar este clar că teritoriile „proxy” cum e România, pot avea parte de bombe mai curând ca Texas, de exemplu.
Aduc în discuţie acest topic deoarece este important ca prepperii să nu rămână blocaţi în capcana psihologică a definirii unui eveniment de colaps cu astfel de parametrii stricţi (adică bombe sau nucleare care să cadă în SUA). Oamenii trebuie de asemenea să înţeleagă că puterile care conduc au mult de riscat dacă un război ar devia într-un schimb nuclear. Dacă era atât de uşor pentru ei să lanseze focoasele nucleare, să radă mare parte din populaţie şi apoi să stabilească o dinaistie globală (totalitară) ar fi făcut asta deja.
Un argument subţire, faptul că nu au făcut asta nu infirmă scenariul şi posibilitatea ci poate că efectiv nu au avut ocazia deocamdată. Deşi acceptă cumva ideea că există unele elite care vor nasoale, zice că acestea nu vor să apeleze la nucleare deoarece ar fi rău şi pentru ele. Discutabil!
Global war on such a scale is inherently unpredictable. The elites have spent trillions of dollars and the better part of the last century constructing the most complex surveillance and control grid in history. It would be foolish to turn it all to ash in the blink of an eye and I highly doubt that’s the plan. They would be putting themselves and their legacy at risk of being erased forever.
Război global la o aşa scală este inerent impredictibil. Elitele au cheltuit trilioane de dolari şi mare parte din secolul trecut construind cel mai complex sistem de supraveghere şi control din întreaga istorie. Ar fi prostie să îl transforme în cenuşă dintr-o clipită şi mă îndoiesc amarnic că acesta ar fi planul. S-ar pune şi pe ei şi moştenirea lor la risc să fie şterşi pentru totdeauna.
Speculaţii majore explorative. Gridul de control nu va fi eliminat în cazul unui război nuclear, din contră, va fi permantelizat. Dacă SUA intră în război nuclear, este logic ca toate dispozitivele electronice să fie conectate la The Big Eye şi să vadă orice, fără legi şi aprobări speciale cum sunt acum. Nu doar că nu vor mai exista alegeri sau simulacre specifice ţărilor bananiere cum e Românika. Dar starea marţială va putea permite orice elitelor, chiar în SUA! Ce nu pune punctul pe ‘i’ autorul este că în SUA există o minoritate care are arme şi care nu va participa la acest sitem totalitar în situaţii extreme. Aceştia abia aşteaptă ocazia ca să scoată armele de la naftalină şi să vâneze cu ele elite turbate care visează guverne mondiale. Nu o lungesc, dar în general eu nu văd războaiele între SUA şi Rusia, între Israel şi Iran şi nici măcar între democraţi şi republicani. Eu văd războaiele între guvenul SUA şi deţinătorii de arme din SUA, care nu au nici măcar culoare politică, care nu îi interesează nici măcar dacă Trump face război cu Iranul, dar nu vor accepta ca Kamala să le ia armele. Ori fără confiscarea armelor, niciun control total nu este posibil.
Înseamnă asta că voi ignora posibilitatea unui eveniment nuclear? Nu. Îl voi avea mereu în minte şi sunt pregătit în caz că va avea loc. O singură nucleară la vest de casa ta ar putea rezulta în căderi de resturi radioactive care ar dura săptămâni să se disipeze. Şi aceste evenimente sunt într-adevăr supravieţuibile.
Este amuzant cum autorul prezintă cel mai facil scenariu şi cea mai puţin catastrofică evoluţie. Nu doar că o detonare singulară de nucleară nu prea are sens, dar a presupune că după o nucleară căzută lângă casa ta, tot ce trebuie să faci este să ai resurse pentru 2-3 săptămâni deoarece după va fi mai bine, este hilar.
Iată o întâmplare de gândit: Guvernul SUA a testat cel puţin 1050 explozive nuclear de-a lungul anilor. În jur de 216 au fost teste atmosferice care au rezultat în căderi radioactive masive în înteaga ţară. Unii oameni din proximitate s-au îmbolnăvit în timp ce la aceste teste, dar ele nu au rezultat în evenimente cu morţi peste noapte în masă în Midwest (unde s-au testat nuclearele).
Poate că la o distanţă moderată, aceste arme nu sunt la fel de periculoase cum ni se spune?
Evident că nu e greu să te gândeşti ce poate face o nucleară dacă dă peste oraşul tău, sau în proximitate. Dar o convenţională peste ultimul spital judeţean care a mai rămas, poate fi fatală pentru mult mai mulţi oameni decât o nucleară-două aiurea în câmp, pe o bază militară cu 2-3 sătuce pe lângă.
Adevărata ameninţare de la armele nucleare vine de la explozia iniţială şi de la dezastrul asupra infrastructurii naţionale. Sistemul economic ar suferi şi el imediat în urma unei lovituri nucleare, oriunde aceasta ar pica în lume. O singură nucleară în Ucraina ar transmite unde de şoc pe toate pieţele. Dacă globaliştii ar vrea să accelereze un colaps mondial, nu au nevoie de un război nuclear, doar de un dispozitiv nuclear plasat bine.
Foarte mult de digerat. Undele pe pieţe sunt irelevante pentru populaţia amish care are hambarele pline şi stocuri de esenţe de plante utile în tratarea a 95% dintre boli. Situaţia diferă de la ţară la ţară, de la oraş la oraş. Situaţia economică. Rezilienţa economică. Confruntaţi cu provocările războiului din Ucraina, populaţia din vestul Europei ar fi ajuns de mult timp în genunchi. Ucrainienii de rând însă, cei de la ţară, oricum nu se bazau pe ajutoarele de stat. De aceea au putut să supravieţuiască şi să nu fugăl, ajungând astăzi să opună rezistenţă comando-urilor de recrutare trimise de la Kiev. Pe ei nu îi interesează însă „valorile europene” ci ca bărbaţii să rămână acasă să poată aibă grijă de femei şi de animale şi de casă. Asta e tot ce au ei nevoie.
De la loc la loc, nevoile şi reacţiile la astfel de evenimente vor varia drastic. În faţa unor nucleare nasoale, o populaţie cu resurse, care ştie să trăiască greu, care nu e dependentă de internet, care nu are nevoie de stat, va supravieţui chiar la 1km de locul detonării acesteia, deoarece tot ce trebuie să facă este să nu pască oile prin zonă următorii 10 ani. Însă o populaţie care comandă de mâncare pe Glovo, va avea de suferit la primul atac cibernetic care va bloca sistemul financiar înaintea unei lovituri nucleare sau ca consecinţă a unei explozii în aer a unei nucleare care ar distruge comunicaţiile şi softul băncii.
Este multă dezinformare pe web în jurul dezastrului nuclear, dar prepararea pentru radioactivitate este relativ simplă: Store păstrează suficientă mâncare şi apă curată pentru cel puţin trei săptămâni. Ai suficiente pastile de potasiu pentru o doză zilnică pentru fiecare membru al familiei. Cumpără un detector Geiger de radiaţii şi verifică că funcţionează. Dacă crezi că căderile din aer sunt radioactive, izolează ferestrele şi uşile cu plastic. Evită să ieşi afară dacă poţi pune suficiente bariere între tine şi exterior. Beciurile sunt ideale.
Unele sfaturi utile, dar oare cum vom respira? Prin aer nu circulă radiaţii? Filtrele pot bloca totul? Şi dacă pică o nucleară la 2-3 săptămâni, ce facem?
Durata medie de înjumătăţire a radiaţiei nucleare este de 2-3 săptămâni.
Apa nu devine iradiată; praful din urma atacului este ceea ce ajunge în surse de apă expuse şi te face bolnav, deci nu vei vrea să te atingi de el. Praful trebuie să se aşeze şi apa să îl disipeze suficient de mult timp. Apa curată va fi aliment premium cel puţin o lună după eveniment. Cu cât mai multă apă curată ai, cu atât poţi trece prin evenimentul nuclear fără efecte. fizice. Apa de ploaie va fi sigură după primele două săptămâni.
O supersimplificare entuziastă. Efectele radioactivităţii sunt incerte deoarece există un mix de substanţe radioactive, care doar unele au perioada de înjumataţire atât de rapidă. Pe lângă Iodine-131care are perioada de 8 zile, pot să fie şi resturi de Cesium-137 cu perioada 30 de ani şi altele mai nasoale. Apa, chiar dacă nu e radioactivă, dacă nu va fi de la reţea, tratată, vom avea. probleme mari oricum.
Cele mai mari schimbări de la WW3 nu sunt legate de schimbul nuclear (pe cât de improbabil este oricum), ci de schimbările sociale tulburătoare care vor veni pe măsură ce conflictul se va extinde. Totalitarianismul este mult mai uşor de instituit în timpul războiului. Libertatea de exprimare este adesea suprimată şi criticarea guvernului adesea criminalizată. Oamenii care se răscoală sunt acuzaţi de „ajutorare a duşmanului” (putinism, ar fi la noi). Conscripţia militară e obligatorie deseori şi tineri sunt trimişi să moară în străinătate într-o luptă care nu prea are sens.
Economia cade în nas şi lanţurile de aprovizionare se macină. Controlul preţurilor şi raţiile sunt iniţiate. Pieţele negre înfloresc dar cei care participă sunt targetaţi agresiv de către guvern. In cazul SU, revoluţia armată în unele state este garantată.
Iată în final unele concluzii care nu mai necesită comentarii deoarece sunt total de acord.
Planificarea noastră trebuie să se focuseze mai mult pe aceste eventualităţi şi mai puţin pe ideea unei apocalipse nucleare.
Închei fără alte comentarii deoarece m-am plictisit, recomandându-vă o serie de articole scrise de mine pe tema pregătirii, dintre care unul este acesta:
