Oare ce măcel mai mare decât cel care există acum poate să fie în Ucraina? Ei bine, unul mult mai mare. Adică, să zicem că acum mor 2000 de soldaţi pe zi, ei bine se poate ca să moară 8000 la care să se adauge câteva zeci de mii de civili zilnic. Zeii însetaţi de sânge care au făcut praf Gaza încep să miroase că e loc de mai mult în Ucraina. Lucrurile evoluează rapid.
Nu aveam chef să mai scriu un articol azi după cele câteva sumare rânduri scrise despre Elon Musk. Răsfoind ştirile tocmai am aflat că Biden a dat ok la ucrainieni să folosească arme americane cu rază lungă împotriva Rusiei. Sunt deci evoluţii negative destul de nasoale, mai ales pentru noi şi cred că acum se sparg toate iluziile legate de alegerea lui Trump şi cele mai sumbre coşmaruri încep să prindă contur. Evident, există loc de mai rău, anume că oricând aşteptăm noi escaladări şi în Orientul Mijlociu.
Este dificil să transmit ştiri negative şi predicţii sumbre pentru acest sfârşit de an, deoarece lumea avea speranţe şi mai ales proximitatea alegerilor şi speranţa unei schimbări şi la noi a luat mintea naivilor care încă nu realzează pe ce lume trăim, o lume în colaps, consecinţă a prăbuşirii uriaşului despre care tratăm în amănunt aici pe blog de ani de zile şi explicăm evenimentele pas cu pas.
Cu privire la detalii, sunt chestiuni nesemnificative, legate de rachetele ATACMS, de Kursk, de nord coreeni, etc. Astea toate nu contează pentru Rusia ci faptul că acum e obligată să se pregătească pentru primirea unor lovituri puternice în interior. În ciuda oricăror garanţii parţiale sau alte constrângeri, vedem că oficial această constrângere este ridicată şi ucrainienii au liber. Având liber, vor lovi maxim ce pot face. Pot oare să lovească Moscova? Nu ştiu, oficial range-ul este de 300km, deci pot cel puţin să lovească „podul”, faimosul pod despre care nu am mai auzit nimic de ceva timp.
Escaladare
Auzim deseori acest cuvânt. Aici pe blog ne referim la paşi semnificativi în agresivitatea războiului, în folosirea de noi asseturi, de noi tehnici, de noi mijloace murdare, trecerea de noi limite care înainte existau. Mereu avem în minte scara escaladării nucleare, căci de fapt asta ne interesează, câte trepte mai sunt până la bum-bum. Pe această scară a escaladării, va veni un moment în care anumite rachete vor pica şi în România şi nu va fi din accident. Sau invers, poate vor fi momente când avioane ucrainiene conduse de piloţi americani mercenari vor decola de pe aeroporturi româneşti. De aceea se luptă CIA să îl pună pe Ciucă-Măciucă la conducere, în caz de nevoie …
De ce este această escaladare importantă? Deoarece rachetele de distanţă mare sunt un pericol imens pentru Rusia care pot justifica o accelerare şi mai mare decât cea actuală a necesităţii de terminare completă a Ucrainei. Ucraina nu mai are capacitate să blocheze avansul ruşilor, dar poate în retragere să lanseze rachete care să lovească nasol Rusia. Aceste lovituri nu pot avea niciun rol în ecuaţia finală, nu pot da înapoi Rusia, nu pot afecta capacităţile militare ale Rusiei, doar pe termen scurt. Dar pericolul rachetelor de lungă distanţă este comparabil cu un copil mic care bătându-se cu un mafiot, poate trage 2-3 pumni, care însă nu îl afectează prea mult pe mafiot şi răspunsul este calibrat. Dacă însă puştiu primeşte un pistol, mafiotul este obligat să acţioneze rapid pentru a evita ca puştiul să tragă primul glonţ. Dacă apucă totuşi, felul cum acţionează mafiotul trebuie să fie rapid şi să vizeze chiar o lovitură fatală. Ori de unde iniţial puştiu putea scăpa doar cu câteva capace, acum după ce pune mâna pe pistol, finalul nu este greu de ghicit.
Situaţia de pe front
Nu am mai comentat recent, dar pe front ucrainienii bat în retragere. Avansul este lent evident deoarece Ucraina este mare şi ruşii nu pot avansa zeci de km pe zi. Avansează sute de metri sau km, fac cleanup, se repoziţionează, muta logistica din spate, mai dorm, se odihnesc şi reia. Presa transmite zilnic calvarul ucrainienilor. Cu greu se pot încropi ştiri care să nu includă deznădeje şi teroare cu privire la perspectivele ucrainienilor.
Toţi comentatorii de pe youtube sunt la unison. Inclusiv ucrainienii!
Pe lângă front, bombardamentele ruşilor „în toată adâncimea” Ucrainei fac praf reţeaua energetică şi au lăsat în întuneric şi frig milioane de oameni. Centralele electrice ale românilor o să trebuiască să duduie la iarnă pentru a furniza energie pentru ucrainieni, asta în cazul fericit în care reţeaua nu va fi afectată.
În plus, deşi vine iarna, ruşii nu par să se oprească. Deşi sperau ca măcar iarna ruşii să ia o pauză, venirea lui Trump sau poate pur şi simplu încălzirea ruşilor, face ca avansul să fie constant şi de neoprit. Presiunea ruşilor e pusă pe seama câştigului lui Trump, care urma să aducă pacea. O înţelegere superficială a papagalilor oficiali era că unde se opresc ruşii, acolo se va trage graniţa la negocieri, deşi evident că lucrurile nu stau aşa. După mine ruşii ar fi continuat presiunea chiar dacă ieşea Kamala, nu cred că îi interesează prea mult pe ruşi cine câştigă, sau chiar dacă îi interesează, nu pot face calcule legat de asta, aşa cum nimeni nu ştie ce soluţii miraculoase poate produce Trump pentru a face pace. Am tratat pe larg aceste discuţii şi iluzii în articolele trecute, nu repetăm.
Chiar în contextul narativului, măsura lui Biden este un Fuck You aruncat lui Trump. Această derogare va face cu siguranţă măcelul mult mai nasol şi ce speră Biden este că până vine Trump măcelul va fi atât de mare încât Trump va fi obligat să nu tolereze o pace cu ruşii ci chiar să implice mai mult SUA decât acum. Cum anume să implice concret mai mult SUA, fără escaladarea în război nuclear, nu putem prevede şi nu avem idee. Vrea oare Biden război nuclear? Nu ştim, dar este clar că prin această măsură va face viaţa lui Trump mai grea. Răzbunare turbată? Lovitură sub centură? Da, toate la un loc. Machiavelism pur. Indiferenţă şi cinism total. Lui Biden nu îi pasă că lasă în urmă un vulcan nuclear. Moştenirea lui este că i-a tras una sub centură lui Trump care a îndrăznit să vorbească despre pace şi l-a criticat pe Biden pentru miliardele date Ucrainei. Biden tremură când se gândeşte câte miliarde va trebui să dea Trump ucrainienilor pentru a-i apăra de turbarea ruşilor şi de consecinţele acestei măsuri.
Raspunsul Rusiei
Răspunsul Rusiei depinde de ce se va întâmpla concret. Evident că au existat ameninţări şi mesaje împotriva acestei măsuri, prin care ruşii avertizau că dacă Ucraina va primi arme puternice cu care va lovi Rusia, Rusia va considera aceasta ca implicare a puterilor străine şi va acţiona în consecinţă.
Diferenţa de capacităţi reale între Ucraina şi Rusia este masivă. Independent de această nou dezlegare a lui Biden, ucrainienii nu au posibilitatea să lovească cu prea multe rachete. Toate lansările vor fi monitorizate şi lansatoarele distruse. Poate scapă câteva lovituri, dar marea dilemă este cât de mari vor fi aceste lovituri punctuale. Repet, nu este exclus ca prima rachetă „în adâncime” lansată de ucrainieni să ţinteze Kremlin-ul şi să scape prin minune de anti-aeriane. De fapt, cel mai clar exemplu al unor lovituri turbate trase de forţe mici şi care au atras represalii puternice din partea duşmanului, ar fi poate situaţia Hamas vs Israel.
Decizia de astăzi crează premizele ca ucrainienii să dea unele lovituri atât de nasoale ruşilor încât memoria acestor lovituri să alimenteze un răspuns mult mai puternic decât până acum pentru o perioadă mult mai mare cu riscuri şi mai mari pentru perspectivele ucrainienilor.
Cu privire la implicaţiile pentru Românika, orice speranţe avem de răcirea Ucrainei sunt acum evaporate rapid. Evenimentele vor decurge accelerat începând de mâine, deşi ultimele zile au fost destul de fierbinţi.
Deocamdată românii ne huzurim într-o stare de linişte nejustificată şi nu realizăm că în fapt suntem colonie ocupată şi la nevoie vom fi mutaţi ca un pion pe tabla lumii. Ce facem în legătură cu asta?