„Încep să dea înapoi, deocamdată s-au lovit de un zid și au văzut cât de departe pot ajunge. Deci ce o să mai poată face? O să dea înapoi o vreme pentru a perfecționa planul, pentru a învăța din greșeli și pentru a se pregăti pentru altceva. Între timp, au destule mijloace de atac asupra noastră. Poate că da, nu o să ne mai poată forța să purtăm măști, nu o să ne forțeze să facem vaccinul, dar asta nu înseamnă că vin vremuri bune. […] Din ce știu eu, Satana încă există, nu a terminat, deci să folosim timpul să ne reîntărim puterile până vine runda următoare.”

Roosh Valizadeh, american de origine armeană convertit la ortodoxie

Iată o opinie care vine cam pe aceeași linie cu care mă plasez și eu – vezi Marea Eliberare. Așadar, deși de la acest articol s-a mai întâmplat întoarcerea cu privire la acceptarea ideii că virusul a scăpat din laborator (despre care am scris aici) și eu cred că plandemia nu s-a terminat. Cum sistemul de control și conformitate este generalizat, cei care au luat puterea și pe spinarea lui au trecut la un cu totul alt nivel al beneficiilor materiale, nu vor ceda prea ușor și idioții utili care au pus umărul la această plandemie din pozitii privilegiate vor fi armata de lupi care va face ravagiile printre oi în următoarea etapă. Vreți să vă dau un exemplu? O nouă tulpina! O noua tulpină „periculoasă” la toamnă va da prilej de revenire rapidă a regimului dictatorial complet: închiderea în casă, vaccinarea obligatorie periodică, stare de urgență, limitarea drastică a mișcării, limitarea categoriei de „personal esențial” și altele (cum ar fi mutarea bătrânilor în hoteluri, separați de copii și nepoți).

De altfel, această măsură din urmă a fost vehiculată, semn că diavolul s-a gândit la ea și nu a reușit-o deoarece deocamdata nu i-au ieșit toate schemele. Dar să nu credem că am scăpat, deoarece reacția oamenilor s-a văzut: cum s-a dat drumul, s-au grămădit la mall nu la proteste. Și nu doar la noi. Prin urmare, nu au înțeles nimic din această plandemie, așa cum nu au înțeles nimic din armele de distrugere în masă ale războiului din Golf sau din războiul „împotriva terorismului” prin care s-a terminat cu dreptul la viață privată, sau de alte manipulări crase ale inginerilor sociali ai lumii care doresc „să ne elibereze”.

Dacă privim spiritual, putem gândi că Dumnezeu poate a decis să termine circul și l-a mai legat nițel pe diavol. Putem avea nădejdea că aceasta a fost o încercare, un război psihologic și că oamenii s-au pocăit și Dumnezeu a ridicat ispita. Dar oare este așa? Vedem semne de pocăință și întoarcere la Dumnezeu? Nu, din contră! Vedem o nouă religie, o încrederea oarbă în vaccin care nici măcar nu mai este un simplu medicament care te face bine, ci este o minune a științei (ateiste, evident) care te face liber și de asemenea este un pașaport de acceptare în societatea modernă eliberată. Barbarii care nu primesc vaccinul vor fi acum ușor marginalizați și trimiși în pustie, pentru ca cei care au plecat capul și se conformează să poată să fie sănătoși (deși vaccinul oricum le promite sănătate și protecție) dar mai ales să poată avea o nouă societate, o societate în care „am învățat lucruri noi”, „obiceiuri bune”, care pot fi păstrate și post-pandemie, cum ar fi lucrul de acasă, cumpărăturile online și alte astfel de obiceiuri specifice caracterelor deviante, autiștilor fără certificat și ipohondrilor exonerați de virus și ranforsați în spaimele lor, mai ales cu ajutorul „experților” pompieri de panică.

Se înțelege că planurile lui Dumnezeu nu le putem știi noi și chiar dacă avem o anume impresie asupra lumii, realitatea să fie contrară, Dumnezeu să vadă și să urmărească mai multe. Dar noi nu avem decât două lucruri de făcut: să ne mulțumim cu ce am primit și să ne pregătim pentru un rău mai mare. Și aici fiecare înțelege ce vrea: de exemplu, nu văd cum se vor mai putea muta la țară și deveni independenți de sistem, când se vor introduce noi restricții de circulație, cei care acum au ezitări și în loc să facă ce trebuie, planifică excursii și alte prostii de astea.

Nu mai zic de cât de mult putem acum să mergem la biserică, la slujbe, să ne spovedim, să ne vedem cu prietenii, să ne întărim sufletește unii pe alții și dacă am uitat cât de rău a fost în perioada „carantinei”, înseamnă că am trecut prin necaz ca gâsca prin apă, nu am învățat nimic. Cei fără Dumnezeu măcar au învățat să folosească Zoom, să comande clătite pe internet și alte „tehnici” de cum să reziști într-o societate care interzice relațiile inter-umane directe. Dar noi, ce am învățat? Ce am schimbat în viața noastră și ce ne-am folosit din toate acestea?