Cu câteva ore înainte de atac terminam în grabă un articol despre bondurile americane la 10 ani care au atins cote record:

Dar scopul articolului curent nu e legat de sfaturi investiţionale ci se doreşte un semnal de alarmă legat de faptul că acest ciclu de apreciere a dolarului care determină creşterea dobânzilor şi vânzarea obligaţiunilor pare imposibil de spart. Orice spargere presupune o criză masivă. Fie faliment suveran, fie hyperinflaţie, fie în caz fericit evoluţii neaşteptate care să crească randamentele şi veniturile statelor peste noapte (cum ar fi un război de exemplu).

Sursa: MEGA-CRIZA ŞI INTRODUCEREA “CRIPTOMONEDELOR DIGITALE CENTRALE”

Când am făcut referirea la război aveam în cap frecuşurile între americani şi turci din Siria, despre care de asemenea scrisesem recent aici.

Între timp, a avut loc evenimentul din Israel şi iată situaţia cu bondurile.

Explicaţia este simplă: tensiunea războiului îndreaptă investitorii spre asseturi sigure, cum ar fi bondurile americane.

Înainte de a continua trebuie să subliniem că urmează să vedem cum continuă evoluţia, e prea devreme să considerăm „revenirea”, dar sunt semnale şi argumente că acest eveniment va rezolva creşterea cel puţin o bună perioadă de acum înainte, iar dacă vor ataca războiul, yield-urile vor pica rapid spre zero sau chiar minus, cum s-a întâmplat cu bondurile germane în perioada crizei aşa-zis greceşti din 2012-2013.

Totodată nu vrem să sugerăm că americani ar pune la cale tensiuni de acest gen pentru a rezolva situaţia bondurilor. Doamne-fereşte să permită americanii moartea oamenilor pentru a salva sistemul financiar şi stabilitatea dolarului.

La pachet cu această scădere, deşi ne-am fi aşteptat la creşterea dolarului, nu e cazul, încă un semn că Imperiul e în prăbuşire sau nimeni nu crede că dolarul mai este asset sigur în vremuri de criză.

A sărit însă aurul, francul elveţian şi alte asseturi sigure. Flight to safety este termenul de specialitate.

Mergând în continuarea argumentelor din articol, anume ciclul dolar-dobânzi-inflaţie, nu trebuie să credem că un mic eveniment temporar poate rezolva probleme fundamentale. Întoarcerea oferă un moment de respiro, dar SUA a beneficiat de nenumărate oportunităţi de a rezolva problema deficitelor şi a tiparniţei infinite. Acum, cu ajutorarea Israelului, noi trilioane vor fi tipărite şi toate care vin cu asta. Adică deşi pe moment avem o calmare a yieldurilor care permit extinderea datoriei (când congresul va vota mărirea pragului), tipărirea va produce şi mai multă inflaţie şi de asemenea momentele tensionate de risc pun presiune directă pe mionionii din zonă, aliaţii Imperiului, ale căror dificultăţi în emisiunea de datorie vor creşte şi prin urmare vor fi obligaţi să vândă şi mai multe bonduri americane, reluând ciclul despre care am discutat.

Ne-am fi aşeptat ca expectativa unui război cu Iranul să afecteze preţul petrolului. Dar fenomenul contrar a avut loc. Petrolul a scăzut. Oare şi-a pierdut SUA atât de mult din relevanţă încât pur şi simplu investitorii nu mai dau doi bani pe fâlfâielile de portavioane ale americanilor prin Marea Mediteraneană? Alte dăţi era suficient ca să ridice tonul preşedintele american la iranieni şi să ameninţe Benny cu represalii pentru ca preţul petrolului să crească.

Ei bine, în paralel cu acest atac şi cu riscul masiv ca Iranul să fie atacat sau cel puţin Israel să stârnească şi mai mult lumea musulmană, Rusia face acorduri cu OPEC şi îşi extinde rutele de livrare, adică cresc perspectivele ca piaţa să fie inundată de petrol rusesc ieftin, deoarece Rusia are nevoie de bani ca să facă arme.

Una peste alta, America este în război civil pe plan politic, nu mai are graniţie, oricine poate intra, nu mai are poliţie, oricine poate fura. Politicienii rămân sechestraţi în clădirile guvernamentale deoarece homleşii de pe lângă le fură mâncarea, BLM trolează Israelul şi ruşii taie macaroana gazelor pentru nordici.