Poate lansa Rusia prima nucleară?

Da, doar dacă va exista riscul să piardă în Ucraina. Și o va lansa spre Ucraina. Altfel, Rusia nu va lansa prima salvă spre Berlin / Paris și Londra. Căci probabil nu se va lansa una singură ci toate din prima. Începem cu o scurtă știre care la ora redactării articolului văd că nu a ajuns în presa din ro: un elicopter rusesc Mi-8 a încălcat spațiul aerian al Estoniei. A făcut-o pentru 2 minute, dar probabil a testat marea cu degetul. Că altceva, ce să fie? Nucleare tactice S-a tot vorbit de nucleare tactice, cum că maxim ce va folosi Rusia va fi aceste nucleare “tactice” și astea la nevoie. Adevărul este că în esență nuclearele tactice sunt bombe puternice, de care Rusia a tot folosit. S-au tot văzut bombe care lăsau în urma lor o mică ciupercă, deci nici măcar nu putem fi siguri că deja nu au fost folosite. Dar a face aceasta diferențiere între nucleare tactice, ca un pas în escaladare, de care Rusia se ferește deoarece vestul ar mări ajutorul oferit, este o logică învechită. Este logica războiului rece, a măsurilor acțiune-reacțiune de același calibru sau măcar din aceiași categorie … Adevărul este că Rusia nu are de ce să folosească în Ucraina nucleare deoarece oricum câștigă. Nu prea avem un scenariu în care Ucraina să poată câștiga, dar evident că orice armată va folosi mai devreme sau mai târziu, armele de care are nevoie și dacă nu are acele arme, va folosi armele pe care le mai are. Asta fac și ucrainienii. Ei nu au de exemplu artilerile la fel de puternică ca rușii, nu au bombe la fel de multe, nu au avioane la fel de multe, nu au nimic la fel de mult. Prin urmare, se luptă cu ce au, cum pot, în speranța că vor primi mai mult de la vest … dar nu numai. Eu sunt sigur că luptă pur și simplu pentru că nu vor să trăiască sub bocancul rușilor și preferă mai bine să moară decât să cedeze. Războiul a luat o turnură nasoală recent. Se luptă pe bucăți, rușii testează toată granița, bombardează cu artilerie și văd unde pot avansa. Dar dacă ar vrea să dea cu nucleara, nu prea ar știi unde deoarece ucrainienii sunt răsfirați, sunt puțini, au câteva piese de artilerie, au câteva tancuri, au câteva transportoare și maxim ce pot să facă este să folosească mai bine terenul, să își asume riscuri mai mari și să beneficieze de informațiile legate de mișcările de trupe (mai degrabă de echipamente) pe care le primesc de la americani. Să dea în Kiev cu o nucleară, ar putea Putin. Dar asta poate doar dacă Ucraina primeste (prin minune) cele mai tari avioane și artilerii și cele mai tari tancuri și respinge miraculos avansul rusesc și măcelul de acum din est, îi gonește complet din teritoriile ocupate și amenință Moscova. Poate atunci rușii vor lovi în Kiev cu nuclearele deși poate mai înainte, vor lovi în acele echipamente

Read more

Plăvanul invizibil

Abia după ce am auzit la podcastul The Telegraph că și Klaus al nostru a fost la Kiev că noi suntem rezolvatorii exportului de grâne al ucrainienilor, mi-am dat seama că am dezinformat cititorii cu titlul articolului anterior, deoarece mai potrivit era “Cei patru călăreți ai apocalipsei Ucrainei”. Totodată, inevitabil memele legate de prezența aiurea a lui Klaus alături de cei trei au invadat rețelele sociale și prin urmare, am aflat și eu că și Klaus s-a dus la Kiev, nu doar cei 3. Revizuind vizita, facem următoarele concluzii. Zelinsky este un avatar Oricât de dus cu pluta ar fi Zelinsky din cauza războiului și a situației nașpa în care și-a băgat țara, nu se justifică de ce cu asemenea oaspeți de seamă s-a afișat în tricou. Totul este cel puțin ciudat și arată o totală lipsă de respect. Nu cred ca este nevoie pentru cititorii noștri să decodificăm întreaga semnificație a acestei prezențe. Apariția permanentă în tricou a lui Zelinsky denotă sfârșitul istoriei. Politica nu este ce a fost, rangurile nu mai sunt ce au fost, autoritatea nu mai este ce a fost. Știu că poate la unii li se pare firesc ca președintele Ucrainei să joace acest rol de luptător, să îmbrace această haină de super-erou motivațional care îi flituiește pe americani refuzându-le evacuarea cu faimoasa frază: “I Don’t Need A Ride, I Need More Ammunition”. Nimic însă nu este firesc și nimic întâmplător nu apare la TV. Totul este o producție bine regizată cu un target și un mesaj bine determinat și cu toate elementele necesare pentru a obține acel rezultat. De aceea nu mă mai uit la TV – este imposibil să poți filtra ceva, este inutil să încerci să selectezi și doar “să te informezi”, iluzionându-te că ești imun la spălarea creierului. Nici vorbă! Nu zic că alte medii nu au efecte similare, dar cu cât mediul este mai fuzzy, cu atât potențialul de control și propagandă este mai limitat. Nu deoarece există riscul ca oricând să trebuiască să ia arma în mână, se îmbracă Zelinsky în costum pseudo-militar. Spun pseudo deoarece acel tricou nu îl va apăra de gloanțe, o vestă militară ar fi mai frească dacă îi este frică de gloanțe. Dar care om întreg la minte crede că dacă rușii ar vrea să îl neutralizeze pe Zelinsly, nu ar fi făcut-o deja? Doar idioții incapabili să adune 1 cu 1… Nu mă hazardez în a analiza prea mult rolul lui Zelinky, ma rezum la a atrage atenția că acesta este un avatar, un simbol al unui nou tip de politician. Un politician care luptă, care nu negociază, care încurajază poporul să lupte. Un politician dispus să moară cu dușmanul de gât, un politican care renunță la cutume, nu mai respectă protocoale, are o singură grijă – ca tătuc absolut al patriei, face totul ca să obțină arme și donații de miliarde pentru țara sa și ca să unească poporul. Culmea e că Zelinsky vrea să unească poporul într-o uniune care în alte

Read more

Nesfânta treime dă ultimatum Kiev-ului

Aproximativ aleator ca motivație și momentum, am scris ieri despre Trădarea Ucrainei, neavând habar că sefii de state ale celor mai importante trei țări din UE aveau azi plănuită o vizită la Kiev. Știam că macaroana vine la București dar vă reamintesc că nu mă uit la știrile oficiale. Dar ce s-a întâmplat, se potrivește nesperat cu articolul trecut, în sensul pe care îl veți vedea. În primul rând, cum de au acești oameni curajul să facă o vizită de stat într-o țară aflată în război? Nu e de ici de colo acest tupeu … Este însă curaj? Nici vorbă! Macaroana este un adolescent captiv unei babace, vi-l imaginați că ar avea predispoziți către cel mai mic risc la viața sa? Ca o legumă nevertebrată ce este, nu ar avea curaj nici să se opună biciurilor cu care tanti babeta îl pedepsește dacă nu e copil cuminte, darămite să își asume riscul să fie bombardat de Putin. Dar oare chiar nu ar putea rușii să bobardeze Kiev-ul? E război! Rușii ar putea foarte ușor să se facă că o rachetă a aterizat unde nu trebuie și să trimită o hipersonică din aceea, care se duce la țintă, ca să decapiteze conducerea luminată a UE – dușmanul nedeclarat, dar declarat cel puțin în presa putinistă. Cum de nu se întâmplă așa? Simplu! Nu se întâmplă deoarece această vizită are binecuvântarea țarului. Cu siguranță, Rusia, poate chiar Putin personal, a dat asigurări pentru siguranța liderilor în această vizită. Nu ar fi mare risc pentru ruși dacă o rachetă ar lovi unde nu trebuie și i-ar omorî pe cei trei lideri. Este război și deja rușii trimit rachete peste Kiev și deja au bombardat Kievul. UE nu ar putea să declare război Rusiei și nici să taie gazele deoarece dacă puteau le tăiau deja și răzobi … UE nu are armata. NATO de asemenea, nu poate declara război Rusiei deoarece dacă cei trei lideri ar fi decapitați, acesta nu ar fi un casus beli. Pur și simplu – s-ar spune – și-au asumat riscul de a ajuta naziștii și prin urmare sunt victime colaterale ale bombardamentelor rușilor. La fel ca și ceilalți cetățeni ucrainieni care pică secerați de bombe. Prin urmare, părerea mea este că orice vizită la Kiev a unui lider de stat (dar nu neaparat lider) se face cu acordul și știința rușilor și este plătită. Fie în bani, fie în alte favoruri. De exemplu, poate acum, Macaroană l-a rugat pe Putin: “Vlad, fii atent! Ne ducem să convingem actorul să îți lase cât aveți ocupat acum. E ok? E suficient pentru voi? Ți-ar conveni?” Vlad evident ar zice: “Mergeți bă, că vă las, dar nu am speranțe, că actorul e sinucigaș. Ăsta nu se lasă până nu îl omorâm”. Prin urmare, este clar ca nesfânta treime nu merge ca să încurajeze ucraina și pe Zelinsky ci ca să îi spună și în privat actorului că cam trebuie să o termine cu rezistența că inflația e cam mare și ei nu

Read more

Trădarea Ucrainei

Nu este ceva nou pentru mine, dar ucrainienii încep să simtă încet-încet cuțitul tăios al ipocriziei europene, care pe cât de delicat și minuțios este operat, pe atât de dureroase și nemiloase are tăieturile pe care le face deoarece într-un fel este la fel de ucigaș pentru visurile de libertate și prosperitate ale popoarelor minione pe cât sunt bombele și tancurile rușilor. Pare grea comparația, dar în esență, ce credeți că se întâmpla dacă Ucraina era integrată rapid în UE și Rusia stătea cu mâinile în sân? Ucraina devenea o mare colonie, o provincie agricolă a Imperiului, un abator de forță de muncă ieftină și evident, o fâșie de graniță minată către ursul de la răsărit. În niciuncaz Ucraina nu putea fi în UE o nouă Polonie, deoarece Polonia oricum era în proces de exterminare în urma cunoscutelor frecușuri și a inevitabilului sfârșit al entuziasmului naționalist, prin care grecii sărmanii deja au trecut și au văzut că țara lor era pierdută înainte ca ei să realizeze. Dar de ce a venit momentul să discutăm și despre acest subiect. Cred că avem deja vreo două săptămâni de când Macron zicea că Putin nu trebuie umilit. Altfel spus, trebuie să îi dăm un ciot de Ucraină ca să sperăm că nu mai turbează cu nuclearele și apoi să ne întoarcem la normalitate. Zilele trecute Bidonul, nu știu în ce context, l-a luat la zeflemea pe Zelenski cum că nu l-a crezut că o să îi invadeze rușii. Ca și cum putea face mare brânză dacă îi credea pe americani și oricum nu știm noi cum au tratat ucrainienii avertismentele pe plan militar, dacă la planul declarativ, Zelenski a încercat atunci să calmeze spiritele. Dar Bidonul, pe cât de dement este, nu uită! 93 miliarde a făcut Rusia în aceste 100 zile ale războiului din exportul de gaze. UE a importat 61%, adică a dat 57 miliarde rușilor, importând chiar mai multe gaze ca altă dată (pentru a face stocuri probabil). Practic, europenii îi finanțează pe ruși ca să îi bombardeze pe ucrainieni. Există într-adevăr un oarecare ajutor al vestului, dar aici e mult de zis și cel mai clar poate ne arată situația de pe front unde ucrainienii nu stau bine deloc. Sunt oare cuvinte dure – tradare, ipocrizie? Că doar europenii vedem că îi ajută cât-de-cât pe ucrainieni: le primesc refugiații (deși mai mult nemții), le dau ceva arme vechituri (deși nemții nu prea) și aceste apropouri cum că Ucraina ar trebuie să cedeze peste 25% din teritoriu și să facă pacea nu sunt totuși (încă) prea vocale și se fac în general prin canale subterane și mai puțin public. Putea însă vestul să ajute Ucraina? Evident! Așa cum le-a furnizat arme ușoare de luptă, le putea da arme grele și foarte grele, chiar nucleare. Ar fi atacat Putin țările NATO dacă aflându-se în război cu Ucraina, ar fi văzut că pierde? Cam greu de zis cum s-ar întâmpla asta? Pe cine ar da vina? Pe cine ar lovi prima data?

Read more

Prepping – ierarhia obiectivelor și sfaturi practice

“Care este valoarea unei parașute cumpărate acum pe amazon? Cu mult sub prețul unei parașute cumpărate într-un avion care se află în prăbușire …” – Matt Braken Deja furturile în zonele defavorizate (locuite de anumite minorități cu adeziune mai neutră la legi și civilizație în general) au crescut – am aflat asta de pe surse, de la surse, de fapt, adică de la o firmă privată de securitate. Deja dobânzile la credite, dar chiar și cele la depozite au crescut și se măresc de la lună la lună. Despre inflație nu are rost să mai comentăm … Este o situație grea dar gradul de dificultate este cel care face diferența. Una este să fim nevoiți să tăiem concediile, achizițiile de mașini noi, de telefoane noi, de televizoare noi și să reducem numărul de ieșiri în oraș la restaurant (unde o pizza a ajuns 35 de lei, de la 25 acum un an) și alta este să ți se taie curentul, gazele și să nu ai bani decât pentru strictul necesar sau chiar să fii nevoit să cumperi din cele mai ieftine magazine. Ca să nu zic că să nu ai unde să alimentezi mașina ca să mergi la serviciu sau să fii dat afară și să te întrebi cât mai durează până banca îți vinde apartamentul și o să fii nevoit să te muți la casa părinților de la țară este un cu totul alt nivel. Marea dilemă pentru cei care doresc să fie pregătiți dinainte este dacă această degradare a nivelului de trai este o criză “normală” (cum a fost în 2008 de exemplu) sau este ceva mai rău. Și cum gradul crizei contează, evident contează și localizarea, deoarece așa cum orice criză este simțită diferit într-o țară sau alta, este foarte important unde ne aflăm și cu certitudine putem spune că una este SHTF în Norvegia care are bani atât de mulți încât oferă aproape 2000E dacă stai acasaă fără să faci nimic și alta este SHTF în România unde ca să câștigi 2000E la stat, trebuie să lingi foarte multe funduri și să faci multe compromisuri, iar dacă vrei să faci banii ăștia la stat legal, plătind toate taxele, trebuie să fii cel puțin expert pe domeniul tău și pe lângă expertiza meseriei să fii avut noroc cu găleata ca să ți se deschidă oportunitățile corecte în față. Dar despre vremuri, riscuri și oportunități nu vom pierde timpul ci ne vom axa în continuare pe câteva idei legate de prepping. În primul rând, despre importanța și avantajele ruperii de sistem, am tratat în perioada plandemică și fiind relativ fresh articolele, nu am noi idei. Pe scurt, am zis acolo, că ruperea de sistem oferă șansa unui lifestyle îmbunătățit indiferent de ce se întâmplă în sistem. Practic îți permite să trăiești paralel cu sistemul și să rămâi cât de cât în picioare când sistemul se cutremură, iar dacă nu se cutremură, tu oricum ai nenumărate avantaje și nu pierzi nimic, beneficiind de toate câte sistemul le poate oferi.

Read more

ABC-ul războiului

Există pentru omul modern conectat (prea mult) la internet și la rețelele sociale, false idei despre război. Există iluzia că armele sofisticate și tehnologice pot să constituie un avantaj major, de unde NATO este invicibil deoarece are puterea tehnologiei. În acest curent (abur) de gândire, se ignoră oricum faptul că 95% din tehnologie vine din Asia, din care 80% vine din China: semiconductori, procesoare, plăci de bază, senzori, camere optice etc. Iar rușii au acces la ele probabil la un preț mai bun ca NATO. Vă amintiți scandalul cu 5G, cu interzicerea Huawei-ului de la achizițiile guvernamentale pe ici pe colo? Nu în SUA! Și nu alte companii, căci nu doar Huawei este Made in China. Tot românul știe că de exemplu Phillips deși este marcă olandeză, pe toate produsele scrie Made in China. TOTUL se produce în China. Întorcându-ne la cum se duce un război, pe scurt este așa: se face întâi recunoaștere să vezi unde are dușmanul apărare. Faci apoi o hartă și o estimare a armamentului și vezi unde te poate lovi și cu ce. Dacă dușmanul nu are artilerie (cum e cazul Ucrainei) sau range-ul acesteia este mic, aduci artileria ta care să lovească pozițiile lor. Sau avioane (dacă geografia locului nu permite artileria – caz rar în Ucraina). Sau drone, dacă te riști să le pierzi (dronele nu au foc de autoapărare, ci doar lansează proiectile). După artilerie, care teoretic fie l-a scos pe dușman din pozițiile de apărare (tranșee și eventual cazemate) fie l-au neutralizat, trimiți tancurile care să îi fugărească și să lovească în eventualele transportoare cu care aceștia fug sau încearcă să revină pe poziții. Se înțelege că dacă dușmanul are și el tancuri, contează range-ul și skill-ul tanchiștilor pe care îi ai (nu prea buni la ruși). După tancuri, vine infanteria pentru a curați și mai în amănunt zona și pentru a evita ca tancurile să fie lovite de eventuali dușmani rămași ascunși în peisaj. Și astfel se înaintează: bombardamente, tancuri și infanterie. Ideal în același timp, dar cum rușii nu se grăbesc și cum linia de front este mare, se mai lucrează pe bucăți. Adică în unele poziții se stagnează mai mult, războiul ia o pauză din lipsa de … unelte și meșteri care să le folosească. Problemele inițiale ale rușilor au fost că ei au pariat pe o invazie șoc – au crezut că simpla prezență a trupelor îi va speria pe ucrainieni, de aceea ordinele date soldaților au fost tembele deoaerce pe mulți acest pariu i-a costat viața: în locul avansului în trepte care să asigure fiecare armă că nu este vulnerabilă, s-a preferat trimiterea în față a tancurilor, pe zone maxime (cât duce rezervorul). În unele zone a reușit, de aceea s-a continuat cu strategia asta. Dar cum avansul s-a făcut fără verificarea teritoriului, tancurile expuse au fost ulterior lovite și apoi rușii au trebuit să o ia de la zero. Pe alocuri, convoaiele de alimentare care veneau din urmă au fost lovite. Dar acum s-a schimbat

Read more

Război văzut și război nevăzut

Dacă bombele și rachetele se văd clar și vedem unde cad și ce daune produc, efectele bombardamentului spiritual sunt mai puțin detectabile și cu greu le depistăm și și mai greu suntem pregătiți și în măsură să lansăm “anti-aeriana” duhovnicească. Există evident o literatură vastă și la îndemână legată de războiul nevăzut și cu greu s-ar mai putea adăuga ceva nou și de folos. Dar poate câteva cuvinte sunt de folos, deși în câteva cuvinte nu se poate transmite mare brânză. Ce observ eu ar fi prezența unei accelerări a timpului – scurtarea timpului – despre care se zice în Apocalipsă. Poate fi o percepție personală, poate fi o caracteristică a perioadei de tranziție prin care trecem (deși eu nu sunt de acord cu această viziune). Poate fi ceva specific vremurilor tulburi. Din toate aceste variante, cea mai probabilă este cea cu percepția mea și cu înclinarea către catastrofism. Răsfoind astăzi blogul, am dat peste un articol intitulat Prevestiri Sumbre de acum 11 ani. Orice prevestiri, dacă se fac înainte cu 11 ani … nu sunt deloc de folos. Dar nu doresc să fac un mea culpa pentru tonul pesimist răspândit în general prin acest blog. Ne este de folos să fim pesimiști și sceptici și pregătiți mereu pentru ce este mai rău. De altfel, este o minune că răul nu a cuprins deja întreaga omenire și personal nu voi fi surprins când alarmele vor suna pe la noi. Nu mă voi bate cu pumnul în piept de disperare să strig la Dumnezeu – de ce Doamne, de ce lași așa ceva să se întâmple în Grădina Maicii Domnului? Realitatea este că poporul român este un popor păcătos și pedeapsa lui Dumnezeu va veni. Și eu mă încadrez evident în poporul român dar mă diferențiez de atitudinea fatalistă prin aceea că mi-e teamă mai degrabă de nepăsarea lui Dumnezeu decât de pedeapsa lui Dumnezeu, deoarece Dumnezeu pedepsește pe cel care îl iubește – așa ne învață Cazania! Războiul nevăzut are mai multe fronturi. Puține cuvinte doresc să spun despre frontul deznădejdii. Pe lângă riscul războiului, foarte probabil deznădejdea se alimentează în prezent, la noi, pe riscurile (și realiățile) inflaționiste. Nu am prea discutat despre inflație prea mult deoarece nu mușc din gogoașa spaimelor aruncate în eter de mai toți. Am argumentele mele și prea mult nu voi detalia. Evident că inflația e nasoală și că poate să o ia spre rău, așa cum poate să o ia și spre bine. Dar Turcia are deja o inflație destul de mare și iată că turcii nu mor de foame. Există deci speranțe … De asemenea, în perioada de tranziție, românii am mai trecut printr-o inflație extrem de nasoală. Pe atunci însă nu aveam posibilitatea unui flux de bani venit masiv din vest de la românii care muncesc acolo. Suntem deci mufați la vest și oricât de nasoală va fi criza, România nu va fi Africa, în sensul că nu se va muri de foame. Va fi nasol însă cu utilitățile. Dar probabil

Read more
1 2 3 4 5 29