Ce mai face Erdogan

După câştigarea alegerilor, Erdogan nu iese la pensie ci caută acţiune. Mai nou i s-a pus pata pe ruşi. Sunt mai multe semnale, mai mult sau mai puţin puternice prin care Erdogan pare să întoarcă macazul … Rusia a blocat prelungirea ajutorului umanitar sub egida ONU care se făcea prin intermediul Turciei în nordul Siriei, în zona ocupată de turcmenii sprijiniţi de turci. Turcmenii sunt de fapt turci rămaşi în Siria la împărţanie. Erdogan îi ajuta nu doar pentru “umanitate” ci pentru că visa să le fie Sultan. Ruşii însă îi sprijină intens pe sirieni şi mai au puţin ca să termine recuperearea teritoriului. Foarte probabil prin aceste ajutoare turcii presărau şi arme şi muniţie, dar măsura de VETO este în primul rând un avertisment pentru turci că ruşii pot să anuleze şi deal-ul cu cerealele care urmează să expire curând. Vă las singuri să trageţi concluzia după ce vă reamintesc că turcii au deschis recent centrala nucleară construită, plătită şi administrată de ruşi. De asemenea, în curând Putin vine în vizită la Sultan. Dacă nu cumva între timp …

Read more

Erdogan seamana vant si va culege furtuna

Erdogan a invadat Siria si intentioneaza sa creeze “un coridor”. “De securitate”. Nu am auzit pe nimeni sa explice ce inseamna asta dar mie mi se pare asta clar o ocupare a teritoriului sirian. Prin coridor de securitate, ce sa insemne turcii altceva decat anexarea unor teritorii?! Adica oricum am gandi, aceasta miscare este o invadare a Siriei. Am putea spune ca Siria nu mai exista si ca Turcia a invadat teritoriul kurd. Dar kurzii nu au o tara, nu i-a recunoscut nimeni. Americanii le-au promis marea cu sarea daca lupta alaturi de ei impotriva ISIS. Kurzii s-au luptat cu ISIS nu atat petru promisiunile americanilor cat mai ales pentru a-si apara familiile, casele, orasele. Bineinteles ca s-a aprins si scanteia sperantei unui stat kurd, desi americanii nu au promis niciodata asa ceva. Insa cata vreme in Siria Assad era principalul oponent al independentei kurzilor, era doar firesc ca dupa ce ISIS l-a macinat pe Assad si dupa ce americanii i-au tot bombardat armata care mai ramasese cat de cat in picioare, urmatorul dusman – ISIS – sa fie principalul dusman al autonomiei kurde. Dupa Assad si ISIS, kurzii mai aveau de “rezolvat” doar opozitia turcilor. Turcia, ca a doua armata din NATO poate ocupa Siria, dar nu o poate mentine ocupata. Turcia nu are resursele necesare nici sa mentina un “coridor” in nord. Mai devreme sau mai tarziu, kurzii se vor repozitiona si ii vor lovi pe turci. Cu sau fara ajutorul lui Assad, cu care acum o sa negocieze “mai usor” dupa ce au fost tradati de americani, kurzii se vor mobiliza si vor incepe sa loveasca in turci. Va fi un razboi de gherila sangeros. Exact ce nu are nevoie Trump in pragul alegerilor … De departe, riscul cel mai mare pentru Erdogan este Trump si cat de usor sau nu o sa ii fie sa castige al doilea mandat. Sa nu uitam ca un razboi ajuta oricand presedintele in functie in cazul alegerilor. Clinton a lansat razboiul impotriva Serbiei din cauza scandalului cu Monica … Trump mai are si varianta cu Iranul dar deocamdata Turcia este cartoful fierbinte. Putin tace deocamdata. Rusii au dificultati ca sa se pozitioneze. Pe de o parte, Assad nu are capacitatea sa ii recucereasca pe kurzi si probabil nici interesul. Kurzii fiind aliatii americanilor sunt principalul risc major in Siria si pentru rusi. In cele din urma, care sunt interesele majore ale Rusiei in zona? Pai, evident interesele geopolitice. Dar ce inseamna asta mai concret? Inseamna asta amarata aia de baza la Mediteraneana? Nici vorba, rusii nu au ce sa faca cu baza aceea altceva decat sa transporte ieftin echipamentul militar inspre Siria. Deci baza aceea este un mijloc, nu un obiectiv. Ce alte avantaje ar mai avea rusii? Tinere in sah a americanilor? Pai in ce sens, ca iata americanii nu stiu cum sa scape de aici, Trump nu stie cum sa se retraga mai repede pentru ca ISIS este distrus, Assad e cuminte si nu pune probleme Israelului si

Read more

Erdogan, Lira si JP Morgan

Zilele trecute lira turceasca a avut inca o zi neagra, similara crizei din august. Dupa cadere, pentru a diminua eventualitatea unui crash si mai mare, Bancii Centrale a Turciei a reactionat si a luat cateva decizii de inasprire a politicii monetare, fara un efect vizibil prea mare. Sa facem insa o scurta recapitulare a situatiei politice din Turcia. Incepem din 2014 cand au avut loc alegeri locale si prezidentiale si Erdogan a schimbat scaunul de prim-ministru (dupa 11 ani de guvernare) cu cel de presedinte. Din 2015, partidul lui Erdogan, AKP, care conducea din 2002, a inceput sa obtina rezultate din ce in ce mai proaste. In 2015, in urma unor alegeri anticipate a castigat din nou majoritatea. In 2016 a avut loc lovitura de stat esuata in urma caruia Erdogan a organizat un referendum constitutional in 2017 in urma caruia a cerut si a castigat “puteri executive exceptionale”. Desi schimbarea trebuia facuta prin parlament, Erdogan a lansat decret dupa decret trecerea catre un sistem dictatorial prin care a preluat de facto conducerea completa a statului. Erdogan conduce guvernul, partidul de guvernamant, armata, companiile de stat, banca nationala etc. Pe 31 Martie, Turcia va avea din nou alegeri locale care nu pot avea niciun impact asupra situatiei politice, dar pot reprezenta – daca vor fi corecte – un semnal cu privire la increderea turcilor in Erdogan. Evident, lupta politica din Turcia este de fatada, caci zarurile sunt oricum aruncate. Opozitia este prezentata ca dusmanul poporului si organ al agenturilor straine iar castigarea alegerilor de catre AKP este prezentata ca o problema de viata si de moarte pentru statul turc. Faptul ca tucii nu mai au incredere in Erdogan si in directia in care se indreapta tara, este poate exprimat cel mai clar in cresterea la un nivel record al depozitelor in valuta ale populatiei. Este un mister pentru mine cum de turcii mai au curajul sa isi tina banii la banca, dar oricum doar saptamana tercuta 4 miliar de de dolari au transferat turcii din lira in dolar (cf. Zerohedge) Analistii bancilor au lansat numeroase semnale de alarma si au recomandat shortarea lirei, motivul fiind evident: Erdogan a cheltuit multa rezerva externa recent pentru a face donatii poporului si pentru a arata o oarecare imbunatatire a situatiei si este evident ca dupa alegeri, banca ca trebui sa renunte la mentinerea nivelului actual al lirei si sa treaca la un nou nivel, mai jos. Prin urmare era logic ca analistii sa recomande vanzarea, ca doar nimic nu s-a schimbat recent in Turcia, decat faptul ca s-au cheltuit cam multi dolari din rezerva bancii nationale. Erdogan bineinteles ca a acuzat “manipulatorii” pentru aceasta cadere, ca si cum o recomandare a unui analist poate misca piata atat de puternic si ca si cum tot analistii i-au convins pe turci sa cupere dolar, vanzand lira. Totodata, Erdogan i-a amenintat pe “manipulatori” cu represalii, “dupa alegeri”. Ceea ce bineinteles, creaza conditii propice pentru caderi si mai mari dupa alegeri, oferind astfel si mai multa munitie

Read more

Ce optiuni are Erdogan?

Initial m-am gandit sa pun titlul la acest articol “Acum chiar s-a fiert coliva Turcilor” dar ar fi al 4-lea in lunga serie despre coliva turcilor. Asadar, Turcia cedeaza greu si vor mai fi cred 2-3 ani pana sa ajunga din urma Venezuela, daca nu cumva lucrurile vor fi chiar mai rau si Turcia o poate lua spre Siria. As incepe noutatile despre Turcia cu o stire amuzanta: in Marea Britanie nu prea se mai gaseste lire la casele valutare deoarece englezii vor sa beneficieze de caderea lirei si s-au gramadit sa beneficieze de reducerile de preturi in turism, cumparand bilete de avion si aruncandu-se la cumparaturi si vacante in Turcia. O stire mai putin amuzanta este insa ca Trump a declarat ca va mentine sanctiunile impotriva Turciei chiar daca pastorul va fi eliberat. Felul cum s-a focalizat Trump pe Turcia in ultimul timp, imi confirma teoria ca Trump loveste in aliatii Chinei, incercand sa faca valuri. Asa cum Obama a lansat Primavara Araba in speranta ca dominoul revolutiilor va ajunge pana in statele fost-sovietice si pana in Rusia, tot asa Trump loveste mai direct sau mai putin direct in chinezi: pe de o parte cu taxele vamale, pe de alta cu sanctiunile si mentinerea presiunii asupra Rusiei si acum prin lovirea Turciei. Evident, Erdogan si alunecarea spre dictatura justifica cumva retragerea investitorilor si caderea lirei insa sa nu ne facem iluzii: cand Imperiul vrea sa loveasca, loveste. Ce optiuni are asadar Erdogan pe termen scurt pentru a face fata situatiei? Pe langa ceata de moment (vezi infuzia de oxigen din Quatar care i-a mai castigat 2-3 zile), Erdogan are in esenta 3 variante care pot fi aplicate fie cate una fie combinate. Evident, sanctiunile americane complica situatia dar asa cum Rusia rezista cu sanctiunile, cu atat mai mult economia mai puternica a Turciei si avantajele geografice pot ajuta Turcia sa evite un default de tara chiar cu sanctiunile (nesemnificative deocamdata) americane. Marirea dobanzii de referinta. Erdogan a evitat asta deoarece ar afecta puternic economia si mai ales ar produce inflatie (asta e teoria lui). In fapt, marirea dobanzii intareste moneda si stabilizeaza ciclul inflationist, dar Erdogan se crede mai destept. Inca de la inceputul devalorizarii recente, refuzul de a marii dobanda a fost mentionat in site-urile de specialitate ca fiind cauza declinului. Avantaj insa Isarescu care din cauza crizei din Turcia isi permite acum sa mentina dobanda la noi din cauza transferului de capital dinspre Turcia. Controlul capitalului: presupune interzicerea iesirilor de valuta, poate chiar limitarea retragerilor de valuta din banci si poate ajunge pana la promovarea unui curs oficial artificial. Ingenuncherea in fata FMI-ului de care Erdogan se lauda ca a scapat Turcia. La pachet insa ar veni si unele conditii printre care conditionarea independentei bancii centrale. Ori Erdogan tocmai asta pretinde, ca el stie mai bine ca bancherii, deci e normal ca sultanul sa se ocupe si de politica monetara. Economia Turciei a fost destul de dezvoltata si promitatoare pana mai ieri si este uimitor cum prostia unui

Read more

Cât îl mai rabdă Trump pe Erdogan?

Preocupat cu “little rocket man” si cu scandalurile interne, Trump nu a apucat inca sa zica nimic de Erdogan. Dupa cum am spus, Trump are putini neuroni si nu se poate gandi la mai multe lucruri in acelasi timp. Asa se face ca reducerile de impozite pe care le-a facut vor avea efecte contrare, sistemul de impozitare al americanilor fiind atat de complicat cu atat de multe gauri prin care cei bogati pot sa il triseze incat nici macar un mogul imobiliar care nu de putine ori a fentat fiscul ii intelege toate meandrele. Mai ales cand efectele sunt pentru clasa mijlocie care va avea de platit mai mult in urma reducerilor conform unor estimari despre care Trump se pare ca a auzit cu intarziere. Nu stiu cat de la curent este Trump cu complexa relatie cu turcii si cu operatiunile de zi cu zi. Intalnirea cu Erdogan din Septembrie a fost spoiala la vedere, Trump numeste prieteni si pe chinezi si pe Putin si inclusiv pe Macron pe care cred ca il uraste cu sinceritate, ca sa nu mai zicem de canadian. In ultimul timp Erdogan a inceput sa macane si la americani asa cum a tot facut-o cu nemtii. Germanii au plecat deja din Turcia cu toate “asset”-urile lor cu tot, adica cu toate tancurile si cu toti soldatii. Americanii probabil nu mai au nimic in afara rachetelor nucleare si a personalului care le apara si poate a catorva radare. Erdogan nu ii va ierta insa pe americani care au incercat sa-l omoare. Chiar si simplul motiv ca nu i-l dau pe Gulan l-ar starni indeajuns pe Erdogan incat, la umbrela lui Putin, sa le zica cateva si poate chiar sa ii usuiasca. Cu privire la kurzi (referendumul), deocamdata americanii au fost retinuti, nu avem inca o implicare mai mare decat inarmarea si pregatirea lor ca sa lupte cu Isis. Este clar ca americanilor nu le-ar fi picat bine ca Isis sa se apropie de Turcia, de aceea i-au ajutat pe kurzi, mai ales ca acestia au fost cei mai eficienti luptatori impotriva Isis-ului. Este clar ca americanii nu ii vor ajuta prea curand pe kurzi sa-si faca un stat desi o destabilizare a Iranului cu ajutorul kurzilor nu ar fi deloc irelevanta. Poate de aceea i-au si ajutat pe kurzii din Siria sa devina autonomi si sa isi incropeasca o armata: poate o sa ii foloseasca in viitorul razboi impotriva Iranului. Evreii nu mai rabda Iranul si vor cat mai repede ca americanii sa le rezolve problema. Obama a tot ezitat pana la punctul in care din cel mai bun prieten al evreilor care sarbatorea Hanuka in fiecare an, a ajuns sa fie cel mai ferm aparator al statalitatii … palestiniene, pe final de mandat fiind mustruluit de bibi chiar in fata congresului. Prin vizita in Congresul SUA si discursul tinut si prin ignorarea presedintelui cu ocazia acelei vizite, Bibi a aratat cine conduce SUA. Imaginati-va cum ar insemna sa vina Klaus sau macar Macron vorbeasca Congresului

Read more

Erdogan s-a pus pe treaba

Dupa ce a terminat de facut “curatenie” in interior, Erdogan a inceput sa faca “treaba” si in Siria. De multe ori l-am facut pe Erdogan turc in sens peiorativ, in ideea ca e foarte nervos, instabil in decizii, incoerent in politici, etc. Am insa de facut o rectificare si o nuantare a imaginii gresite pe care sper sa nu o fi facut acestui nou sultan care dupa parerea mea va duce la dezintegrarea pentru totdeauna a ramasitelor Imperiului Otoman in ciuda sperantelor pe care multi si le-au pus in el. In primul rand, daca ne uitam unde se afla Turcia, este normal ca la frecusul dintre Imperii, Turcia sa aiba o politica inconsistenta si cu greu de inteles de cei care nu sunt conectati in permanenta la tot ce se intampla in zona. Altfel spus, nu e deloc de mirare ca astazi Turcia ameninta Israelul si sustine palestinienii, pentru ca peste ceva ani, sa isi ceara scuze si sa restabileasca relatiile cu Israelul, numindu-l un stat prieten. La fel cu Rusia si la fel cu SUA: Turcia are un dans intre prieten neconditionat si dusman violent, cu totul unic in peisajul international actual. Turcia obedienta care era condusa de generali NATO si in care politicienii erau buni doar la dat din gura, nu mai este. Erdogan a schimbat situatia si poate prin prisma acestui personaj putem intelege dus-intors-ul din politica externa a Turciei atat prin raportarea la marile puteri cat si ca implicare in conflictul din Siria. Dupa impacarea cu Rusia si vizita la Putin a lui Erdogan, ne-am fi asteptat poate la ceva miscari importante in separarea de SUA si in dovedirea fidelitatii fata de Rusia. Cu siguranta, Rusia s-a mai amagit o data cu Grecia, cand isi punea speranta ca va primi altceva decat gargara mediatica. Putin s-a saturat deja probabil sa fie doar babaul europenilor: cand unul se supara cu altul, vine la el si ii ameninta pe ceilalti ca o da intoarsa cu Rusia. Totodata, Rusia nu putea sa ignore o posibilia oportunitate si sa incerce sa obtina orice concret din intoarcerea Turciei. De aceea Putin l-a primit pe Erdogan, a dorit sa asculte ce are de oferit si a cerut probabil cateva lucruri concrete. Cel putin din aceasta situatie rusii au castigat reintoarcerea la normal a relatiilor economice, ceea ce nu e nesemnificativ avand in vedere situatia sanctiunilor si perspectiva sumbra ca Rusia sa scape prea curand de ele. Dincolo insa de reluarea schimburilor economice, eventualitatea unor alte aranjamente concrete le vom vedea in Siria, fiind evident zona cea mai fierbinte si cea mai de interes pentru rusi si singura unde turcii si-ar putea arata cu fapte loialitatea fata de noul prieten redescoperit. In Siria, dupa cum stim, Rusia si Turcia se afla in tabere oponente. Nu vom   relua intreagul ghiveci de actori din Siria si cine cu cine se lupta si cine, ce interese are, ci doar vom rezuma cat se poate de scurt: Rusia e cu Assad, Turcia e impinsa de SUA impotriva lui Assad, are un dusman vechi in kurzi si pe al

Read more

Erdogan nu va obtine nimic de la Putin

Vizita lui Erdogan la Putin nu se deosebeste cu nimic de vizita lui Tsipras de acum ceva ani cand Grecia era pusa la colt de nemti si de restul “partenerilor” europeni cand era vorba de implementarea programului Troicai si cand Tsipras, ca si Erdogan de astazi, avea in spate nu doar suportul majoritatii populatiei, dar chiar si prietenia traditionala greco-rusa, mai ales avand in vedere rolul pe care rusii l-au jucat in eliberarea grecilor de jugul otoman. Am mai spus-o si o repet: Erdogan este turc si nu trebuie sa cautam prea multe dedesubturi in miscarile pe care le face: turcul e turc si prin urmare nu poti sa intelegi ce are in cap, ca nu degeaba s-a nascut in poporul roman reflexul de a stampila pe unul care nu intelege ce ii spui cu sintagma de turc. Tare sunt curios daca doar bariera limbii a fost sursa acestui obicei. Asadar, Erdogan calca si el pe urmele lui Tsipras in incercarea de a-i impresiona pe europeni. Pentru europeni nu este nimic nou diferit de ce s-a intamplat pe-atunci cu Grecia, poate doar faptul ca Turcia nu este decat membra NATO prin urmare ruperea ei chiar si totala si trecerea in tabara Rusiei nu va afecta prea mult economia si finantele UE, cum ar fi facut-o trecerea Greciei. Dar chiar mergand si pana la exagerarea scenariilor de rupere, pana la punctul in care Turcia ar iesi din NATO si ar juca cum vrea Putin: ce poate sa faca Turcia? Sa il sprijine pe Assad si sa lupte cu turmenii, cum au facut rusii pana acum? Sa ii atace mai mult pe kurzi? Sa ajute Iranul? Cum ar putea sa faca toate astea si la ce i-ar folosi? Ce nu a facut din tot ce a vrut si cu ce ar afecta asta pe europeni? Vizita asta va mai oferi material de presa televiziunilor si ziarelor, este probabil rezultatul maxim pe care il poate aduce. Putin este matematician in geopolitica si nu s-a ferit sa se dea pe fata. Rusii mereu cauta rezultate concrete si avantaje tangibile, nu sunt interesati de “gesturi” sau “semnale” care oricum nu ii ajuta cu nimic. Sa nu fim totusi atat de retinuti, poate va avea un efect: in cel mai fericit caz, avand in vedere racirea recenta a relatiilor in urma doborarii avionului rusesc, e posibil ca aceasta vizita sa dezghete putin situatia dintre rusi si turci si sa ii puna pe rusi pe ganduri, daca nu cumva totusi merita sa mai riste inca o data finantand conducta de gaze de la turci care trebuia sa aduca gaz la vesticii mai deschisi fata de rusi printr-un traseu care ar exclude Ucraina. De fapt, principalul rol al acestei conducte ar fi sa ii sece pe Ucrainieni si din taxele de tranzit ale gazului rusesc pentru consumatorii mai mici, caci conducta in nici un caz nu va reusi din prima sa inlocuiasca traseele actuale prin care gazul rusesc face sa se miste economia germana. Beneficiarii principali vor fi insa grecii, italienii, sarbii, ungurii si poate austriecii. Conducta a

Read more
1 2 3 13