continuare la un articol scris pe 13 februarie

Ca în orice război este mult zgomot și multă ceață. Personal nu mai urmăresc TV de ceva timp și nu îi duc lipsa. Nu știu dacă au spus la TV, dar eu vă anunț că, la cum văd eu lucrurile, din păcate, ceea ce am spus chiar dinainte să înceapă războiul îmi mențin și voi aduce argumentele în continuare, care vin din gura unui insider al lui Obama pe probleme de securitate națională. Deoarece este mult zgomot, și au apărut mulți comentatori nespecialiști, trebuie evaluat fiecare prin prisma lucrurilor spuse înainte, a argumentelor avute dinainte cu privire la acele predicții care s-au împlinit și prin evaluarea în aceiași măsură a corectitudinii predicției cu evaluarea argumentelor care au dus la acele predicții. Voi detalia mai jos ce vreau să spun pentru cei care nu au înțeles mare lucru și de asemenea voi spune și de ce este important ca să ne informăm și să încercăm să ne dăm seama pe ce lume trăim pentru a nu fi prinși ca prostul în ploaie (fără pelerină).

Nu fac o re-evaluare a articolului și a argumentelor, doar țin să subliniez un mic amănunt menționat în articol și confirmat cu vâr și îndesat ieri, amănunt extrem de important pentru noi românii și prea ușor trecut cu vederea de CSAT: Ungaria e de partea Rusiei! Sper că oricum s-au prins și ei, deși din ce am văzut, nu s-au prins, așa cum nu s-au prins că NATO este de formă. Iar repet – nu mă uit la TV. Văd altfel lucrurile și prin alte surse, deloc secrete, deloc avansate, deloc tehnice. Zilele trecute am văzut convoi de armată care trecea spre București, probabil mergând la est. E posibil să fie alți americani transferați de la nemți. Dar convoaie de armate care să meargă spre vest nu am văzut …

Acum aș dori să fac o scurtă imagine de ansamblu la situația actuală care deși este off-topic, va fi de folos în argumentarea care va urma. De departe, principala noutate ar fi că Rusia pare blocată convențional și mai nou pare să se fi și decis să se retragă. Au anunțat rușii că „prima fază a fost îndeplinită”. Militar, rușii nu par în stare să avanseze. Au venit până la Kiev dar nu intră în Kiev și nu cuceresc Irpinul ca să îl poată bombarda cum trebuie. Militar pare un dezastru. În sud, la Mikolaev au dat înapoi și se pare că la Odessa vor doar să îi sperie. Marea încercuire la care ne așteptam nu a avut loc. În ultimele 3-4 zile ucrainienii chiar i-au împins înapoi pe ruși prin contraatacuri concentrate pe poziții multiple (cel puțin la Irpin). Tot în ultimele zile am avut un dezastru aerian pentru ruși – au pierdut iar avioane. Mai nou, ucrainienii dau jos cu rachete, ceea ce nu s-a întâmplat deloc până acum. Un amănunt ciudat și eu nu înțeleg cu ce dau jos rachetele? Pentru că rachetele nu sunt avioane, nu tragi cu Javelinul după ele …

De asemenea, în enumerarea știrilor negative despre ruși, am avea că americanii au zis că nu prea mai au bombe de precizie și trag cu bombe proaste. Până și acea hyper-racheta a fost infirmată de americani, deși rușii au postat un video la plecare din care se vede clar că este hypersonică. Dar și americanii au dreptate că nu prea se justifică folosirea acesteia.

Dincolo de aceste știri și de păruta slăbiciune a rușilor, să nu uităm câteva amănunte importante. Fluxul de refugiați continuă, trenurile transportă zilnic refugiați din Ucraina spre vest. Reamintesc – Ucraina avea 44 milioane de oameni. În vest au ajuns doar 4 milioane. Teritorial, rușii au ocupat cam 20% din suprafața Ucrainei. Dacă ar fi să calculăm asta înseamnă 8.8 milioane. Dacă am presupune că toți cei care au fugit sunt din teritorii ocupate, asta înseamnă că nici 50% din populația din teritoriile actual ocupate nu a fugit.

Ideal pentru ruși ar fi ca Ucraina să fie goală. Să fie doar autostrăzi pe care să poată înainta rapid tancurile lor înspre Polonia și România. Dar au deocamdată 6 milioane de ocupați care nu au ce să mănânce și nu au de ales decât să lupte și să își consume ultimele resurse în lupta cu invadatorii. Acum înțelegeți de ce sunt rușii „slow” și de ce nu mai avansează?

Pe lângă problemele militare din Ucraina (care poate sunt sau poate nu sunt – nu știm! – tot ce știm vine de la ucrainieni & NATO), principala problema a rușilor este economia. S-au pregătit ei înainte, dar orice plan de război este aruncat la gunoi după prima bătălie. Nu și obiectivele care sunt clare și suficient de importante pentru conducătorii Rusiei încât să își asume exodul capetelor și a tinerilor în țările foste URSS care mai primesc ruși fără vize. Acest exod este de fapt adevărata pierdere și lovitură neașteptată pe care au primit-o guvernanții rușii.

Dictatura putinistă are unele particularități și diferențe majore față de URSS. Adică, sub Putin, dacă protestezi și ești „element anti-social” ești încurajat să te auto-exilezi, ți se permite să fugi din țară, nu ești oprit la graniță. Astfel, toți cei care sunt nemulțumiți de regim, pleacă și astfel opoziția locală nu se poate consolida și rămân doar cei care sunt suficient de ascultători de tătuc cât să își dea viața pentru visurile și frustrările tătucului.

Prin faptul că tinerii ruși pleacă, Putin are de fapt cea mai importantă piedică în a continua și escalada războiul. De ce? Deoarece nu are soldați. Nu doar că Ucraina a devenit o sperietură și pentru soldați care au ajuns la o atâta disperare încât să își omoare un general (deși e probabil fake news). Dar tinerilor le e frică de recrutare forțată – deși nu s-a anunțat nimic – și fug din Rusia. Prin urmare, Putin trebuie să dea înapoi un pas și să arăte că „operațiunea” a avut succces.

Își permite însă să dea înapoi? Păi nu are alternative! Dacă ipotetic ar avea potențialul să ocupe toată Ucraina acum s-ar pune problema cum controlează 40 de milioane de oameni care au nevoie de resurse minime de trai și de asemenea care vor opune rezistență soldaților și vor cauza multe victime în armată până acolo încât singura soluție ar fi pedepsirea colectivă practicată de nemți în Franța – în orașele în care murea un soldat german, prin operațiunile sabotorilor francezi, 10 tineri francezi erau împușcați în compensare. Astfel, populația a prins ură și dispreț față de mișcarea de rezistență și evident a favorizat colaborarea cu ocupatorul până acolo încât francezii construiau porturi și arme pentru nemți. Așa ceva nu se mai poate în ziua de astăzi. Oricât de spălați pe creier ar fi soldații ruși, nu vor fi de acord cu măcelărirea populației civile chiar dacă vor avea pierderi în rândul camarazilor. Dar nu are rost să mai continui – este clar că o stare de ocupare a Ucrainei este fără interes pentru ruși – prea complicat! Dar unele teritorii le pot administra și deja le-au rezolvat cumva. Adică, au lăsat să plece pe cei care au dorit să plece, au organizat „alegeri” și știm ce urmează.

Ce mai are nevoie Rusia este recunoașterea internațională a acaparării noilor teritorii. Fără asta, sancțiunile nu vor putea fi eliminate și acasă vor fi probleme. De aceea, Putin este dispus la negocieri, nu pentru ca militar are probleme. Militar evident că le-ar fi convenit rușilor să nu aibă nicio rezistență și să intre ca în Crimeea. Dar faptul că au mobilizat aproape 200.000 de militari la graniță înainte de atac, arată că se așteptau totuși de rezistență. Faptul că în primele zile au băgat în război doar o parte din resurse, arată că le-a mers bine. Faptul că acum par să se fi oprit, se cam pupă cu argumentele mele – au obținut ce vor (Ucraina nu în NATO, Crimeea, Donbas & Lugansk). Mai au nevoie de recunoaștere internațională.

Care recunoaștere nu va veni deoarece americanii au nevoie ca acest război să continue. Prin urmare vor împinge arme mai multe și mai puternice către ucrainieni și îi vor încuraja să lupte. Și dacă acum poate Rusia nu are mari probleme militare, există posibilitatea ca un război de durată să coste mult și Rusia să nu mai aibă bani și energie să continue, deci chiar va da înapoi. Dar până unde va da înapoi Rusia? Să zicem ca poate în nord, în jurul Kievului se va retrage complet. Dar se vor opri oare ucrainienii aici? Nu! Vor continua să apere „ultimul petec”, încurajați de americani și europeni care le vor trimite nu doar mâncare, motorină, arme, haine, ci și bani. Rusia atunci chiar va avea probleme și ultima alternativă va rămâne folosirea nuclearei. Adică, în loc să lupte cu soldații ucrainienii care vor avea arme moderne de la europeni și americani, rușii vor avea alternativa să bombardeze cu nucleare câteva orașe din Ucraina. Nu ar fi în stare? Să vedem ce zice Jon Wolfsthal la Hidden Forces.

Iată doar un fragment de interes pentru acest articol:

„One of the concerns I have is that if Putin continues to lose the war in Ukraine, that he would actually want to see the US and NATO drawn into the conflict. So that instead of being a divisive war in Russia this would be a great nationalist cause, that the russian people would rally along him because they did see it as a conflict between NATO and Russia. And that one way to that would be to initiate the use of nuclear weapons. Now, I think Putin understands that that would risk great escalation but if the choices where between his distruction or his elimination he might be willing to risk it. And those are the kind of concerns that I don’t think anybody has confidence that we would be able to control.”

Jon zice deci că Putin, strâns cu ușa va folosi nucleara deoarece astfel va atrage în război și NATO și pe europeni. Dar de ce ar face asta? Vrea Putin sfârșitul lumii? După cum am mai zis pe acest blog sunt mulți nebuni care sunt convinși că după 3-6 luni de stat în bunkere după un război nuclear, pot să scoată capul și să fie totul ok. Ba chiar vor ieși în avantaj deoarece ei au arme stocate și după nucleare va mai supraviețui doar un mic procent din populație, deci …

Acum, pe lângă acest tip de nebunie, mai e și ideea că folosite cu moderație nuclearele pot fi utile. Adică, cum e Putin, gândește – dau una peste Kiev și rezolv și ucrainienii și NATO o sa se gândească de două ori înainte să le mai trimită Javeline și altele.

Situația extremă de care zice Jon este aceea că Putin va fi clar mătrășit dacă pierde războiul, în sensul că nu va ieși la pensie ca Gorbaciov. Pentru el, o nucleară peste Kiev are șansa să sperie NATO și să îi ofere victoria. Chiar dacă există riscul escaladării, după cum am mai zis, rușii au un proverb: cine nu riscă, nu bea șampanie. Mă simt aiurea să explic mentalitatea de parior a lui Putin deoarece nu trebuie să explicăm de ce tocmai rușii au inventat ruleta rusească. Iar ruleta rusească este un joc inventat pentru distracție. Apetitul pentru risc al ursului când e strâns cu ușa este mult mai mare din motive evidente.

Nu mai este timp ca să elaborez cu privire la prezicătorii evoluției acestui război și consecințele. Timpul curge prea repede pe toate planurile. Criza economică va fi mai nasoală ca în plandemie și pe durată mult mai mare, în cel mai fericit caz. Adică în cazul fericit în care se negociază și toți sunt de acord, ridicarea sancțiunilor este clar că va fi condiționată de retragerea trupelor. Ori asta va dura ceva și apoi, reluarea fluxurilor materiei prime de asemenea va dura. Petrolul și gazele nu sunt deloc singurele leviere de control ale Rusiei. Cu cât timpul trece, pe plan economic vom vedea și armele deloc avansate ale rușilor și cât controlează ei din teritoriul aceasta.

Prin urmare, nu doar rusul este strâns cu ușa ci și europenii care sunt mai predispuși la risc – din motive economice – decât americanii care sunt puțin (de fapt mult) mai feriți. Există deci riscuri de escaladare si din partea europeană, dar în astea nu mai intrăm.

Scenariul pozitiv rămâne deci negocierea și acceptarea că Ucraina nu va intra în NATO, oferirea unor „garanții de securitate”, pierderea provinciilor mai sus menționate. Nimic nu poate obține Ucraina oricâte succese militare va avea, deoarece rușii au nucleara în buzunar și la nevoie o vor folosi.

Scenariul probabil rămâne însă un război de lungă durată, o cortină de fier încins și un război economic cu consecințe fatale pentru întreaga economie deoarece cu cât timpul trece cu atât taberele se vor consolida și va fi o linie de demarcație între cei pro și contra Rusia. Dar poate că asta s-a și dorit și războiul este doar o consecință precalculată a plandemiei.