Dacă în articolele trecute am elaborat câteva posibilități geopolitice extraordinare pentru România, în perspectiva războiului cu Rusia și am recomandat o atitudine proactivă a politicienilor noștri în sensul declarării rapide a acestei unirii, deoarece consecințele vor fi aceleași, în acest articol doresc să detaliez un alt posibil viitor și ce poate face România.

Bunăoară, de departe principalul scenariu „cuminte”, care nu face apel la exagerări, la conspirații, la evoluții prea atipice (deși războiul a dovedit totdeauna că nu poate fi prezis, nici începutul, nici mijlocul, nici sfârșitul), ar fi acela al unei păci în Ucraina în care Rusia să rămână în Crimeea, Donbas și Lugansk.

Acest scenariu pare unul probabil din următoarele două motive: 1) Rusia s-a retras de lângă Kiev și avansează prea încet în est și sud-est și 2) Ucraina nu face față ci riscă să piardă totul. Este deci cuminte să prezicem că prea mult linia frontului nu se va mișca.

Cu privire la retragerea Rusiei din nord, sunt total împotriva teoriei tembele că rușii s-au retras deoarece nu mai făceau față. Cine a urmărit războiul îndeaproape, știe despre ce vorbesc. Rușii puteau să rămână acolo foarte bine și continuau să facă praf Kievul cu artilerie, așa cum fac praf acum cu artilerie în est. Nicio armată nu cedează aiurea teritoriul fără sens și doar niște dezinformați pot spune că armata ucraineană i-a respins pe ruși și i-a pus pe fugă. În ce fel i-a respins dacă rușii deja ajunseseră cu tancurile la periferia Kievului și puteau să aducă artilerie să măture Kievul efectiv? Să zicem totuși că ucrainienii au fost super-eroi și într-o trezire a conștiinței și a puterilor, s-au încordat și i-au gonit pe ruși. Dar de ce nu se încordează și acum în est și sunt pur și simplu măturați de ruși? De ce nu arată și acum aceleași abilități mai ales că în teoria oficială deja i-au terminat pe ruși, aceștia sunt demoralizați total în timp ce ucrainienii primesc arme din ce în ce mai puternice de la vest. Iată o memă care explică …

Deci dacă ucrainienii au fost super-eroi și i-au bătut lângă Kiev pe ruși pe când nu aveau decât Javelinuri, cum de acum în est unde rușii sunt deja bătuți, obosiți, demoralizați, unde granița este foarte lungă (deci unitățile rapide și eficiente ale ucrainienilor ar putea acționa, care uniți sunt foarte eficace și cum ni se spune teoretic un ucrainean omoară 10 ruși), unde ucrainienii au arme mult mai puternice ca atunci când i-au gonit pe ruși de lângă Kiev, deci de ce nu au ucrainienii același succes acum? Deoarece, eu cred că retragerea a fost intenționată, ca un indicator al haosului și incompetenței din armata rusă. Nu vom știi cauza prea curând, dar evident a fost o prostie – nicio armată nu dă teritoriul ocupat de bunăvoie înapoi inamicului. Bănuiala mea, ca o idee așa trăznită și fără nicio bază este că la mijloc sunt ceva negocieri ascunse între marile puteri. Adică ceva de genul, americanii le-au zis rușilor – lăsați Kievul și acceptăm să luați estul, dar trebuie să îi convingeți pe ucrainieni că nu au de ales. Avem nevoie de un buffer între noi și bufferul va fi o mini-Ucraină cu capitala la Kiev. Altfel, le vom da la ucrainieni ceva artilerie nasoală cu care să lovească în Rusia. Pe canale subterane, aceste discuții se puteau purta și ar fi o explicație a retragerii …

Să mergem deci mai departe – estul este deja ocupat de ruși, ucrainienii pierd bucată cu bucată. Dau ceva lovituri la depozite de muniție (așa ni se spune cel puțin) dar loviturile par să nu aibă efect real pe front, în sensul că rușii continuă bombardamentele și atacurile.

Nu este deci de prezis că fie acest an, fie anii următori, rușii vor mânca atât de mult din teritoriu și sprijinul vestului se va fi consumat, încât să se creeze condițiile pentru o pace prin care vestul să recunoască „voința democratică a locuiutorilor din Donbas și Lugansk de a se uni cu Rusia” la pachet cu promisiunea Rusiei că nu mai are pretenția asupra altor teritorii ucrainiene.

Când o astfel de pace va fi semnată, întrebarea logică care se pune este: va fi România pe fază? Imediat după acest tratat, sau poate chiar dinainte, trebuie organizat un referendum pentru unire atât în Moldova cât și în România care să aibă deja pregătie condițiile pentru declararea unirii. Când vestul va recunoaște așa deva, nu va putea să se opună cu nimic unui referendum mult mai real organizat în Republica Moldova. Rușii care teoretic ar zice niet, nu vor mai fi în posibilitatea să facă ceva, deoarece altfel nu ar fi ajuns în punctul să semneze un tratat de pace. Evident această unire se va face cu oferirea de garanții Rusiei cu privire la drepturile rușilor și găgăuzilor din Moldova, unde eu prin Moldova înțeleg și Transnistria. Mare minune dacă până la finalul acestui război, ucrainienii nu vor face nimic cu Transnistria. Nu de alta, dar nu s-au jenat să bombardeze teritorii din afara Ucrainei, iar americanii au declarat recent că Ucraina are dreptul să facă tot ce consideră pentru a determina ocupanții să se retragă, fiind indirect recunoscut măcar la nivel declarativ că SUA nu se opune bombardării teritoriilor rusești cu armele oferite.

Neoficial, americanii primesc în avans orice țintă a Himars-urilor și au drept de veto, în sensul că dacă li se pare prea problematică ținta, cer ucrainienilor să treacă la alta. Oficial, ucrainienii vor primi de la saudiți niște sisteme de rachetă exportate de ucrainieni acum ceva timp, care au ca rază de acțiune 700km, deci pot lovi Moscova. Sunt deci vremuri periculoase și pentru ruși, de aceea cred ca sunt prea exagerate temerile legate de Transnistria, adică rușii nu au ce pretenții să mai aibă asupra Transnistriei.

O variantă a unirii și mai benefică ar fi aceea în care noi am avea suficientă influență încât în tratatul de pace Rusia-Ucraina să fie rezolvată și Transnistria în sensul retragerii rușilor și recunoașterea suveranității Moldovei. Doar acest punt ar justifica o eventuală amânare a unirii, altfel dacă nu se rezolvă nici Transnistria și nici unirea, trecem prin istorie aiurea.

Evident că daca SUA și-ar da acordul pentru unire, ar schimba total ecuația în sensul că ne-ar permite să facem asta chiar acum, chiar cu plusul de riscuri care s-ar putea adăuga – cred ca maxim ce ar putea rușii este să accepte cererea transnistrenilor de unire cu Rusia care acum e la naftalină.

Dar SUA nici nu cred că știu de doleanțele noastre – cine să le spună?!? De asemenea, SUA par să îmbrățișeze escaladarea și prin urmare, subliniez din nou aceste oportunități. Evident că din păcate avem la putere un guvern incompetent, un soldat transpirator care habar nu are de geopolitică iar de curaj și patriotism, ce să mai zicem. Dar nici măcar nu este nevoie de curaj. Un referendum privitor la unire este un prim lucru pe care trebuie să îl cerem moldovenilor să îl facă, pentru a fi pregătiți pentru orice.